Technorati Profile

Planeta Marte

Numele acestei planete vine la zeul razboiului din mitologia romana (in mitologia greaca era Ares). Este interesant ca inainte de a fi zeul razboiului, Marte a fost zeul agriculturii.

Planeta mai este cunoscuta si dupa numele de “planeta rosie”, dupa culoarea o are cand este privita cu ochiul liber.

Pe suprafta planetei se pot observa detalii, dar numai prin instrumentele astronomice. Astronomii vad detalii ce se schimba de la anotimp la anotimp, calote polare ce se schimba de la an la an, dar si nori in atmosfera planetei. Din cauza acestor schimbari, astronomii au crezut ca observa pete de vegetatie, si ca Marte ar fi o planeta asemanatoare cu Pamantul, unde viata exista.

Suprafata

Marte este o planeta telurica, de doua ori mai mica decat Terra. Ca si in cazul celorlalte planete telirice, suprafata a fost schimbata de vulcanism, impacturi cu meteoriti, miscarea crustei si de fenomene atmosferice, cum ar fi furtuni de praf.

Calotele polare, compuse din dioxid de carbon inghetat, se maresc in timpul iernii si se retrag in timpul verii. Numai ca micsorarea calotei se produce nu prin topirea ghetii, ci prin sublimarea ei. Dioxidul de carbon este un gaz ce trece din stare solida in stare gazoasa.

Calotele polare au mai multe straturi, semn ca clima planetei a suferit modificari.

Marte nu are camp magnetic, dar observatii facute de sonda Mars Global Surveyor au arata ca unele regiuni din emisfera sudica sunt puternic magnetizate. Acesta este o dovada ca in trecut planeta a avut camp magnetic.

Astronomii cred ca a existat o peroiada, acum 3,5 miliarde de ani, cand unele regiuni de pe planeta au fost inundate. Nu se stie inca de unde a aparut apa care a inundat acele regiuni, cat a durat potopul si unde a disparut apa.

In 2002 s-a descoperit in calota polara, un depozit de gheata ce contine hidrogen. Alte observatii au aratat ca in unele regiuni exista alte depozite de hidrogen, in subsolul martian.

In 2004, roverul Opportunity a gasit minerare ce arata ca locul unde se afla a fost tarmul unei foste mari sarate.

Pe Marte se afla cel mai inalt munte din sistemul solar, un fost vulcan, numit Olympus Mons. Acest munte are 25 km inaltime si o baza de 600 km in diametru. In aceeasi regiune cu el se afla alti trei vulcani, numiti Arsia Mons (17 km inaltime), Pavonis Mons (14 km inaltime) si Ascraeus Mons (18 km inaltime).

Toti acesti munti sunt vulcani. Activitatea vulcanica a incetat acum 3 miliarde de ani.

Cei mai inalti munti de pe Marte

O alta formatiune gigantica este canionul Valles Marineris. Acest canion are 4000 km lungime si o adancime intre 2 si 7 km.

Cel mai mare crater de pe Marte este Hellas Planitia. Are 2000 km in diametru si 6 km adancime.

Dar, dupa ce sonda Mariner 4 a trecut pe langa Marte, in 1965, toti au vazut un peisaj de desert, plin de cratere. Au crezut atunci ca Marte este o planeta moarta. Se pare ca pe Marte au loc procese interesante, iar viata ar fi putut exista acum cateva miliarde de ani.

Atmosfera

Marte are o atmosfera foarte subtire, compusa din dioxid de carbon (95,3%), nitrogen (2,7%), argon (1,6%) plus urme de oxigen si apa. Presiunea la suprafata este doar 1% din cea de pe Pamant.

Presiunea variaza mult, fiind de 1mb (milibar) in varful lui Olympus Mons si de 5 mb in cele mai adanci locuri.

Chiar si cu o atmosfera asa de subtire, pe Marte exista vanturi ce produc adevarate furtuni de praf. Este celebra furtuna din 2001 care a acoperit o jumatate de emisfera a planetei.

In atmosfera se afla mult praf. Un astronaut ce ar sta pe Marte ar vedea cerul portocaliu.

In 2004 s-a descoperit ca in atmosfera martiana se gaseste metan. Metenul este un gaz ce este distrus de radiatia ultravioleta. Prezenta lui in atmosfera inseamna ca exista pe Marte un proces ce produce metan: activitatea vulcanica, impactul cu comete sau chiar existenta micro organismelor pot produce metan.
Orbita

Distanta medie dintre Marte si Soare este de 230 milioane de km.

Planeta face o rotatie in jurul Soarelui (un an) in 684 zile, de doua ori mai mult decat Pamantul. Inschimb ziua pe Marte dureaza aproape cat cea pe Pamant: 24h 39m 35s.

Odata la 780 zile se produce opozitia planetei. Atunci se afla cel mai aproape de Pamant. Distanta minima dintre Marte si Terra se situeaza intre 55 si 90 milioane km.

In data de 27 august 2003, Marte a fost mai aproape de pamant ca niciodata in ultimii 60.000 de ani. Distanta a fost de numai 55.758.006 km. Ultima oara cand Marte a fost asa de aproape a fost pe 12 septembrie anul 57.617 i.Hr. Urmatoarea mare apropiere se va produce in anul 2208, pe 24 august.

Sateliti

Marte are doi sateliti: Phobos si Deimos. Amandoi sunt sateliti foarte mici, probabil doi asteroizi captati de gravitatia planetei.

Satelitii au fost descoperiti in 1877 de catre astronomul Asaph Hall si poarta numele dupa doi insotitori ai zeului Ares: Frica (Phobos) si Teroare (Deimos).

Misiuni spatiale spre Marte

Marte este cea mai bine studiata planeta, dupa Terra. In total spre Marte au fost trimiste 37 de sonde, dar numai 18 au reusit sa ajunga acolo, sau sa functioneze dupa intrarea pe orbita sau asolizare.
Dintre 11 misiuni destinate asolizarii pe Marte, doar 6 au transmis date de acolo.

Prima sonda ce a vizitat aceasta planeta a fost Mariner 4 in 1965. Mariner 4 doar a survolat planeta, prima sonda ce a asolizat fiind Mars 2, urmata de Viking 1 si Viking 2 in 1972.

Doar dupa 20 de ani de la sondele Viking o alta sonda a reusit sa asolizeze pe suprafata lui Marte: Mars Pathfinder in 1996 (pe 4 iulie). Au urmat celebrele rovere Mars Exploration Rovers: Spirit si Opportunity, ajunse pe Marte in 2004.

In momentul de fata patru sonde orbiteaza aceasta planeta, transmitand date: Mars Global Surveyor (din noiembrie 1996), Mars Odissey (din aprilie 2001), Mars Express (din iunie 2003) si Mars Reconnaisance Orbiter (din august 2006).

Date bine de stiut( interesante)

-62° C - aceasta este temperatura medie pe Marte
66,5 ani- atat ati face pana la Marte cu viteza de 100 km/h
4000 km - lungime celui mai mare canion din sistemul solar
687 zile - atat tine anul pe marte
24 ore 39 minute - atat tine o zi pe marte
228.000.000 km - distanta medie dintre marte si Soare

Sonde spatiale trimise pe marte

Planeta Pamant - Terra

Pamantul este singura planeta a carui nume nu vine din mitologia greco-romana. Numele de Terra vine din engleza veche si germanica. In mitologia romana zeita Pamantului esta Tellus, iar la greci Gaia.

Primul astronom ce a considerat, si a reusit sa convinga, ca Terra este o planeta, a fost Nicolaus Copernicus (1473-1543).

Planeta noastra poate fi studiata fara sonde spatiale sau telescoape, chiar de la “fata locului”. Totusi, din spatiu, putem observa planeta noastra global, la fel cum le observam si pe celealalte.

Planeta noastra este a treia de la Soare si a cincea ca marime din sistemul solar. Diametrul Terrei este cu 100 de km mai mare decat cel al lui Venus.

Oceanul, ce acopera 70% din suprafata, are o adancime de 4 km. Prezenta apei la sol este datorata existentei vaporilor de apa din atmosfera.

Terra

Pamantul este singura planeta a carui nume nu vine din mitologia greco-romana. Numele de Terra vine din engleza veche si germanica. In mitologia romana zeita Pamantului esta Tellus, iar la greci Gaia.

Primul astronom ce a considerat, si a reusit sa convinga, ca Terra este o planeta, a fost Nicolaus Copernicus (1473-1543).

Planeta noastra poate fi studiata fara sonde spatiale sau telescoape, chiar de la “fata locului”. Totusi, din spatiu, putem observa planeta noastra global, la fel cum le observam si pe celealalte.

Planeta noastra este a treia de la Soare si a cincea ca marime din sistemul solar. Diametrul Terrei este cu 100 de km mai mare decat cel al lui Venus.

Oceanul, ce acopera 70% din suprafata, are o adancime de 4 km. Prezenta apei la sol este datorata existentei vaporilor de apa din atmosfera.

Terra vazuta din naveta Apollo 17 in drum spre Luna. Credit: Earth Sciences and Image Analysis Laboratory, NASA Johnson Space Center.

Atmosfera

Un ocean de aer (atmosfera), ce contine 78% nitrogen, 21 % oxigen si 1% alte “ingrediente” (argon, dixid de carbon si apa), inconjoara planeta.

Dioxidul de carbon are o mare importanta pentru ca prezenta lui in atmosfera mentine constanta temperatura la sprafata planetei, prin efectul de sera.

Rasarit de Luna prin atmosfera Pamantului. Imagine luata de astronautii de pe naveta Columbia, pe 26 ianuarie 2003. Credit: NASA

Prezenta oxigenului in atmosfera este un lucru remarcabil. Oxigenul este un element foarte reactiv, combinandu-se foarte repede cu alte elemente. Oxigenul este produs de procesele biologice ce se desfasoara pe Terra. Fara viata nu ar exista oxigen in atmosfera.

Atmosfera influenteaza clima pe Terra, vremea pe termen scurt, dar ne si potejeaza de raidatiile periculoase ce vin de la Soare, precum si de meteoritii ce altfel s-ar prabusi pe sol. Satelitii aflati pe orbita au aratat ca atmosfera se dilata pe timpul zilei si se contracta noaptea.

Nucleul Pamantului, compus din nichel-fier, se roteste foarte repede si produce un camp magnetic. Acest camp magnetic deviaza particulele periculoase de vin de la Soare.

Campul magnetic nu se intinde la nesfarsit in spatiu, avand granite bine delimitate. El inconjoara Pamantul si are o forma de picatura.

Unele particule de gaz ce vin de la Soare (electroni, protoni) raman prinse in interoirul campului magentic. Ele sunt devinate carte polii magnetici ai planeti noastre, intra in atmosfera si aprind moleculele de gaz. Astfel se produc aurorele.

Suprafata

Planeta este formata din mai multe “straturi”, fiecare avand proprietatile sale chimice si seismice.

Partea superioara, rigida, se numeste litosfera si se compune din scoarta terestra si partea de sus a mantalei superioare.

In astenosfera, temperatura depaseste 1200° C, ceea ce provoaca topirea partiala a rocilor. Plasticitatea acestui strat este cea care perimte deriva continentelor.

Mantaua superioara se compune din roci dure, bogate in silicat de fier si magneziu.
Strat
0-60 km

Litosfera
0-35 km

Crusta
35-60 km

Mantaua superioara
35-2890 km

Mantaua
100-700 km

Astenosfera
2890-5100 km

Miezul exterior
5100-6378 km

Miezul interior

Miezul exterior, compus din metale topite, ese la originea campului magnetic terestru. Miezul interior este compus din metale in stare solida, chiar daca temperatura depaseste 6000° C. Fenomenul este cauzat, se pare, de presiunea foarte mare.

Cunostintele noastre despre structura Terrei se bazeaza pe observatii indirecte, in special pe studiul undelor seismice. Nici un foraj nu a patruns la sol la adancimi mai mari de 15 km.

Suprafata planetei noastre este tanara, la standardele astronomice. In numai 500.000.000 de ani, procesele geologice de eroziune tectonice, distruc si remodeleaza surpafata planetei, stergand orice urma a formatiunilor formate in trecut (cum ar fi craterele).

Pamantul are intre 4,5 si 4,6 miliarde de ani, dar cele mai batrane roci, foarte rare, au 4 miliarde de ani. Cele mai batrane fosile descoperite au 3,9 miliarde de ani.

Orbita

Terra se apropie de Soare la 147.100.000 km (periheliul - in luna ianuarie) si se indeparteaza la 152.100.000 km (afeliul - in iulie).

O rotatie completa in jurul Soarelui este facuta in 365,24 zile (anul), viteza planetei noastre fiind de 107.229 km/h (29,789 m/s).

Din cauza ca axa Pamantului este inclinata (cu 23,45°) o parte din planeta este expusa razelor Soarelui, mai mult decat cealalta. In orice moment, in emisfera nordica si cea sudica sunt anotimpuri diferite. Dar, de doua ori pe an, cele doua emisfere primesc aceeasi cantitate de lumina de la Soare - momentele echinoctiilor (de primavara si toamna).

O mare influenta asupra duratei zilei o are Luna. In fiecare an Luna se indeparteaza de Pamant cu 3 cm. Aceasta indepartare are ca efect incetinirea vitezei de rotatie a planetei noastre. Rata de incetinire este de 2 secunde pe secol.

In trecut, acum 900.000.000 de ani, cand Luna era mai aproape de Pamant, ziua dura 18 ore si anul avea 481 de zile.

Sateliti

Pamantul are numai un satelit natural, numit Luna. Mai multe despre Luna aici.

In afara de Luna cateva mii de sateliti artificiali se afla pe orbita in jurul planetei.

Pe langa aceste obiecte, doi asteroizi, 3753 Cruithne si 2002 AA29. Acestia nu sunt considerati sateliti ai planetei noastre, dar pentru cateva sute de ani se misca si in jurul Pamantului si in jurul Soarelui.

Cunoscuta ca planeta geamana a Terrei, Venus nu are nimic in comun cu planeta noastra in afara de diametru si masa.

Atmosfera

Planeta este acoperita cu o patura foarte groasa de nori, nori ce nu lasa caldura degajata de sol sa iasa in spatiu. Astfel se produce efectul de sera, temperatura la sol fiind atat de mare incat plumbul se topeste.

Presiunea atmosferica este asemanatoare cu cea de la 900 m adancime de pe Terra (de 90 de ori mai mare decat presiunea de la sol).

Norii ce acopera planeta reflecta foarte bine lumina Soarelui, din acest motiv Venus este cea mai stralucitoare planeta.

Atmosfera planete este compusa din dioxid de carbon, existand si nori de acid sulfuric. Exista si o mica cantitate de apa in atmosfera lui Venus.

Planeta Venus. Imagine luata de sonda Pioneer Venus in 1979. Credit: NASA.

Norii din atmosfera inalta a planetei se misca cu viteza de 350 km/s, dar spre sol, viteza scade la numai 2-3 km/h.

Suprafata

In trecut pe suprafata planetei au existat cantitati mari apa, exact ca si pe Pamant. Dar, din cauza apropierii de Soare, apa s-a evaporat.

Mai mult de 1000 de vulcani exista pe Venus, majoritatea mai mare de 20 km in diametru. Eruptiile vulcanilor au creat canale de scurgere a lavei, ce se intind pe sute de km.

Pe suprafata lui Venus se intalnesc campii intinse. Pe langa campii mai exista cateva depresiuni: Atalanta Planitia, Guinevere Planitia, Lavinia Planitia.

Doua regiuni mai inalte, Ishtar Terrain in emisfera nordica si Aphrodite Terra la ecuator se intalnesc. Prima este de marimea Australiei iar cea de-a doua de marimea Americii de sud.

Cel mai inalt lant muntos de pe Venus este Maxwell Montes. Acesti munti se ridica la 12 km deasupra suprafetei venusiene.

Suprafata lui Venus: imagine luata de sonda Magellan, in 1991. Credit: NASA

Pentru a afla date despre suprafata lui Venus, astronomii au studiat-o cu ajutorul undelor radar. Temperatura la suprafata planetei este de 462° C.

Orbita

Venus se apropie la 100 milioane km de Soare. O rotatie completa in jurul Soarelui (un an venusian) se face in 225 zile, iar o rotatie completa in jurul propriei axe (o zi pe Venus) se face in 234 zile.

Un observator aflat pe Venus ar vedea Soarele rasarind in vest si apunand in est, invers fata de cum e pe Pamant. Asta pentru ca Venus se roteste in jurul propiei axe in sens invers fata de celelelate planete - aceasta miscare se numeste “miscare retrograda”. Mai multe despre orbita lui Venus.

Misiuni spatiale spre Venus

Prima sonda ce a vizitat planeta Venus, a fost Mariner 2 in 1962. Nu mai putin de 20 de sonde au vizitat planeta, cele mai importante fiind Pioneer Venus, Venera 7 si Magellan.

Mariner 2 a survolat planeta in decembrie 1962 si a confirmat ca Venus este un loc foarte fierbinte, cu o atmosfera din dioxid de carbon.

Pioneer Venus a fost sonda care a realizat primele harti ale suprafetei planetei. A trecut pe langa Venus in 1978.

Venera 7 a fost prima sonda de a asolizat pe suprafata unei alte planete, in 1970. Aceasta a transmis primele date de la sol.

Venera 9 a asolizat si ea pe Venus, in 1975. A transmis primele imagini de pe suprafata planetei.

Imagine a suprafetei planetei, realizata in 1982 de catre sonda Venera 13. Aceasta sonda functionat 2 ore si 7 minute in conditiile de pe Venus. Credit: NASA

Magellan a fost lansata in mai 1989. A cartografiat 98% din suprafata plentei Venus, la o rezolutie de 300 m. Megellan a stat 4 an pe orbita, in jurul lui Venus, studiind diferite fenomene, inclusiv cel de aerofranare in atmosfera lui Venus. La sfarsitul misiunii Magellan a fost trimis in atmosfera venusiana unde s-a dezintegrat.

Sonda Venus Express, lansată de ESA (Europeean Space Agency) in noiembrie 2005, studiază în prezent planeta.

Bine de stiut

462° C - aceasta este temperatura medie pe Venus
23 minute - atat a rezistat sonda Venera 7 pe Venus
1 - numarul de formatiuni ce au primit nume de bărbaţi
225 zile - atat tine anul pe Venus
243 zile - atat tine o zi pe Venus
108.000.000 km - distanta medie dintre Venus si Soare

Distanţa medie de la Soare		Metric: 108.208.930 km Notaţia ştiinţifică: 0,723332 UA Comparaţie cu Pământul: Pământul este la UA. (Unitate Astronomică) depărtare de Soare.
Periheliu (cea mai mică depărtare de Soare)		Metric: 107.476.000 km Notaţia ştiinţifică:1,07476 x 108 km (0,718 UA) Comparaţie cu Pământul: 0,730 x Terra
Afeliu (cea mai mare depărtare de Soare)		Metric: 108.942.000 km Notaţia ştiinţifică: 1,08942×108 km (0,728 UA) Comparaţie cu Pământul: 0,716 x Terra
Raza planetei		Metric: 6051,8 km Notaţia ştiinţifică: 6,0518 x 103 km Comparaţie cu Pământul: 0,9488 x Terra
Circumferinţa la Ecuator		Metric: 38.025 km Notaţia ştiinţifică: 3,8025 x 104 km
Volum		Metric: 928.400.000.000 km3 Notaţia ştiinţifică: 9,284 x 1011 km3 Comparaţie cu Pământul: 0,88 x Terra
Masa		Metric: 4.868.500.000.000.000.000.000.000 kg Notaţia ştiinţifică: 4,8685 x 1024 kg Comparaţie cu Pământul: 0,815x Terra
Densitatea		Metric: 5,24 g/cm3 Comparaţie cu Pământul: similară cu Terra
Suprafaţa		Metric: 460.200.000 km2 Notaţia ştiinţifică: 4,602 x 108 km2 Comparaţie cu Pământul: 0,902 x Terra
Equatorial Surface Gravity		Metric: 8,87 m/s2 Comparaţie cu Pământul: de 0,91 ori mai mică decât pe Terra
Prima viteză cosmică		Metric: 37.300 km/h Notaţia ştiinţifică: 1,03 x 104 m/s Comparaţie cu Pământul: Prima viteză cosmică este de 40.248 km/h
Perioada de rotaţie (lungimea zilei)		-243 zile (mişcare retrogradă) -5822 ore Comparaţie cu Pământul: 244 x Terra şi inversă
Perioada de revoluţie (lungimea anului)

0,615 ani tereştri

224,7 zile terestre

Comparaţie cu Pământul: 0,615 x Terra

Viteza medie pe orbită

Metric: 126.077 km/h

Notaţia ştiinţifică: 35.021,4 m/s

Comparaţie cu Pământul: 1,176 x Terra

Excentricitatea

0,0068

Comparaţie cu Pământul: 0,45 x Terra

Înclinarea orbitei

3,39°

Înclinarea axei planetei

177,3°

Comparaţie cu Pământul: axa planetei noastre este înclinată cu 23,4°

Circumferinţa orbitei

Metric: 675.300.000 km

Notaţia ştiinţifică: 6,753 x 108 km

Comparaţie cu Pământul: 0,385 x Terra

Temperatura minimă/maximă la suprafaţă

Metric: 463 °C

Notaţia ştiinţifică: 735 K

Comparaţie cu Pământul: temperatura pe Pământ este între 185/331 K.

Atmosfera

dioxid de carbon, nitrogen

Mercur este planeta cea mai apropiata de Soare, si cea mai mica ca diametru. Se roteste in jurul Soarelui pe o orbita ce o aduce la numai 47 milioane km de acesta.

Mercur face o rotatie completa in jurul Soarelui (anul mercurian) in 88 de zile terestre, avand o viteza de 50 km/s, cea mai mare viteza dintre toate planetele.

In ceea ce priveste rotatia in jurul propriei axe (ziua mercuriana), aceasta este foarte lenta. Ziua pe Mercur dureaza 176 de zile terestre.

Istorie

Primele observaţii ale planetei Mercur au fost făcute de sumerieni, în jurul anului 3000 î.Hr. Aceştia au denumit planeta “Ubu-idim-gud-ud”.

Bailonienii (anii 2000-500 î.Hr.) au denumit planeta “Nebu” sau “Nabu” după mesagerul zeilor din mitologia lor.

Egiptenii numeau pe Mercur, Thoth “marele măsurător”. Thoth era o divinitate asociată cu cunoaşterea, inventatorul vorbirii, scrierii şi aritmeticii.

În jurul anului 450 î.Hr., grecii au început să facă observaţii astronomice. Mercur avea două nume: se numea Apollo când se vedea seara şi Hermes când apărea dimineaţa. La început chiar credeau că este vorba de doi aştrii diferiţi. Mai târziu au realizat că este vorba de un singur astru.

Chiar şi popoarele nordice au observat planeta Mercur. Avea numele de Odin.

Romanii au venit cu numele de Mercur, care era mesagerul zeilor.

Atmosfera

Atmosfera planetei este compusa din atomi de gaz ce vin de la Soare, prin vantul solar, dar si din particule rezultate in urma impacturilor meteoritilor cu suprafata.

Pentru ca este asa de apropiata de Soare, pe Mercur, temperatura ajunge la 467° C, atat de mare incat se topeste si plumbul. Din cauza are o amosfera rarefiata, temeratura pe timpul noptii scade la -183° C.

Daca am privi Soarele de pe Mercur, aceasta s-ar vedea de trei ori mai mare decat de pe Pamant. Un observator ce ar privi in directia de unde rasare Soarele ar vedea ceva foarte neobisnuit: Soarele rasare, se ridica pe cer si in acelasi timp se mareste ca diametru aparent; apoi, si-ar inversa miscarea, s-ar apropia de orizont, dupa care se va ridica din nou pe cer, dar diametrul sau aparent va scadea.

Suprafata

Mercur este similar cu Luna in ceea ce priveste formatiunile de pe suprafata sa: foarte multe cratere brazdeaza suprafata foarte veche.

Polul sud al planetei Mercur. Credit: NASA/JPL/Northwestern University

Cel mai puternic impact s-a produs acum cateva miliarde de ani, cand un corp de mari dimensiuni a cazut pe suprafata planetei. Urma impactului se vede si acum: este bazinul Caloris, de 1300 km in diametru.

Regiuni mai line se pot observa pe suprafata, acestea fiind formate in urma vulcanismului sau depunerii de material expulzat in momentul formării caterelor.

In interiorul planetei se afla un nucleu de fier, cu diametrul intre 1800 si 1900 km. Peste acesta se afla o manta din silicati, asemanatoare cu cea a pamantului, cu o grosime intre 500-600 km. Aceasta planeta este a doua ca densitate din sistemul solar (primul fiind Pamantul).

Campul magnetic al acestei planete este doar 1% din cel al Pământului. Mercur nu are sateliţi naturali, cu toate că uneori unii asteroizi se apropie de planetă.

Nume pe Mercur

Craterele de pe Mercur primesc numele oamenilor de ştiinţă ce s-au ocupat cu studiul planetei. Unele poartă numele artiştilor ce au inclus în operele lor planeta.

Câmpiile poartă numele primit de planetă în diferite culturi (Odin Planitia). Văile au numele diferitelor radiotelescopae de Terra (Goldstone Vallis, Arecibo Vallis, Haystack Vallis).

Misiuni spatiale spre Mercur

Doar o singura sonda spatiala a vizitat aceasta planeta: Mariner 10. Sonda a fotografiat 45% din surprafata. Mariner 10 a trecut pe langa Mercur de trei ori, intre 1974 si 1975. A fost prima sonda ce s-a folosit de gravitatia altei planete pentru a ajunge la o alta planeta, trecnad pe langa Venus, de la care a prins viteza pentru a ajunge la Mercur. Mai multe imagini găsiţi la galerie.

O alta sonda a fost trimisa spre aceasta planeta, sonda MESSENGER, lansata in august 2004. MESSENGER nu se va duce direct spre Mercur ci va survola planeta Terra, de doua ori pe Venus si de trei ori pe Mercur, pana va intra pe orbita in jurul lui Mercur.

Se asteapta ca MESSENGER sa functioneze un an dupa ce ajunge la Mercur, in 2011.

Date bine de stiut

104.000 km/h - viteza cu care se deplaseaza Mercur in jurul Soarelui
60.000.000 km - distanta medie intre Soare si Mercur
176 zile - atatea zile pamantene are ziua pe Mercur
467°C - aceasta este temperatura in timpul zilei pe Mercur
-183°C - aceasta este temperatura in timpul noptii pe Mercur
45% - atat se cunoaste din suprafata lui Mercur (până în ianuarie 2008)
1975 - anul in care sonda Mariner 10 a vizitat planeta

In trecut oamenii si-au imaginat ca vad diferite figuri formate de stelele de pe bolta cereasca. Aceste figuri apartineau diferitor animale, obiecte sau eroi din povesti.
Asa s-au nascut diferite legende si asa a aparut si ideea ca ceea ce se intampla pe cer ne influenteaza viata.

In acest mod au aparut constelatiile, unele folosite si in prezent. In timpurile moderne termenul de constelatie se refera la o anumita regiune de pe cer, bine delimitata, care contine si una dintre figurile formate de catre cei din vechime.
Una din primele hari ale cerului, din 1440, pe care se vad cateva constelatii. Harta se afla la Viena, autorul fiind necunoscut.

Conceptul de constelatie reprezinta o indicatie a locului de pe cer unde se poate afla un obiect cosmic. Vazute de pe Pamant toate stelele stralucitoare dintr-o constelatie par ca sunt legate fizic. Nu putem observa, doar privind, adancimea in spatiu a fiecarei stele: unele sunt mai aproape, altele mai departe. Din aceasta cauza toate stelele par la aceeasi distanta, diferenta dintre ele fiind de marime.

Desigur ca nu este asa, unele stele stralucitoare putand fi situate mai departe dacat unele mai slabe ca stralucire. Totul depinde de diametrul si luminozitate stelei. Exista stele nu mai mari decat Pamantul, care, situate la numai cativa ani lumina departare, sunt mai slabe ca stralucire decat stele de cateva sute de ori mai mari decat Pamantul si situate la cateva sute de ani lumina.

Printre primele civilizatii care au construit constelatii sunt Babilonienii, Indienii, Grecii, Romani, Chinezii si Amerindienii. Aceste civilizatii locuiau in emisfera nordica si de aceea ei au construit numai constelatiile vizibile din aceasta parte a plantetei noastre. Astronomul greco-egiptean ce a trait in al doilea secol, Ptolemeu, a catalogat mai mult de 1000 de stele si a notat 48 de constelatii in lucrarea sa Almagesta. Aceste 48 de constelatii sunt numite constelatiile antice si se folosesc si acum.

La inceputul secolului XVI navigatorii europeni au inceput sa exploreze emisfera sudica, si pe langa animale si locuri ne mai vazute, au intalnit si stele necunoscute. Asa au aparut constelatiile emisferei sudice ce au nume mai tehnice. La inceputul secolului XVII, astronomul Johann Bayer a numit 12 constelatii sudice; compatriotul sau Jakob Bartsch a numit alte trei constelatii. Johannes Hevelius a numit in sapte constelatii in 1687. In urma unei calatorii in Africa de Sud, Nicolas-Louis de Lacaille a numit inca 14 constelatii si a catalogat 10,000 de stele. Aceste noi constelatii sunt cunoscute sub numele de constelatii moderne.

In general constelatiile antice sunt numite dupa figura pe care o reprezinta. Constelatii ca Leo si Orion seamana cu personajul dupa care au fost construite (un leu si un om).

Constelatiile moderne, majoritatea vizibile in emisfera sudica, au fost numite dupa prieteni, patroni ai expeditiilor si dupa diferite inventii (cum ar fi telescopul, microscopul). Datorita acestui lucru formele constelatiilor erau arbitrare si variau de la o harta la alta.

Incepand cu anul 1973, intr-o sambata senina din luna aprilie sau mai, cand Luna e in preajma fazei de patrar, astronomii amatori din lumea intreaga sarbatoresc “Ziua Astronomiei”.

Miscarea a inceput in California (SUA) in 1973 cand astronomul amator Douge Berger (presedintele unui club local, Astronomical Association of Northern California), a decis ca decat sa invite oamenii sa vina la o seara de observatii cu clubul, intr-un loc departat de oras si greu de accesat, mai bine ar fi ca intregul club sa scoboare cu telescoape cu tot in mijlocul orasului si sa arate minunile cerului publicului trecator, care altfel nu ar avea ocazia sa faca asta.

Traditia a prins si la ora actuala ziua astronomiei este sarbatorita de cluburi de astronomie, observatoare publice, planetarii si alte institutii de profil din intreaga lume!

Ziua astronomiei - 6 mai 2006

Pe scurt, Ziua Astronomiei e o zi de promovare a astromiei catre publicul larg, prin prezentari, observatii astronomice din mijlocul parcurilor, demonstratii, etc…

Primul club care a organizat ceva in Romania de Ziua Astronomiei a fost Societatea Astronomica Romana de Meteori, primele manifestari datand probabil din anul 2003.

Observatorul Astronomic sărbătoreşte ziua astronomiei în fiecare an, printr-o seară în care intrarea în Observator este gratuită. De asemenea, orarul se prelungeşte mult în noapte.

Pentru ca nu erau suficiente fake-urile existente pe piata baietii “buni ” s-au gandit sa le faca o surpriza “placuta” iubitorilor de Psp -uri . Asa ca a aparut noul PoP .. asa se cheama falsul grosolan al Psp -ului . MAi jos aveti un filmulet cu acest PSP contrafacut .

Dupa cum bine stim  -  Romania este tara tuturor posibilitatilor si nu America cum spun altii .. locul unde frauda si magariile de 2 lei sunt la ele acasa . Dorim sa va aducem la cunostinta aparitia unei clone - sosii sa ii zicem a telefonului N 95 de la Nokia .  Mai nou sunt doua variante contrafacute , unul care nu are slide pentru media si butonul de meniu este transformat in buton pentru media , iar ma grav a aparut un model cu memorie de 8 giga (cica ) care nu prea iti dai seama daca e fals decat daca esti putin cunoscator al telefoanelor in general . Al doilea fals il poti recunoaste doar daca te uiti atent la display (ai sa vezi ca nui aceeasi claritate)  la memoria lui (care nui de 8 giga si are un card de memorie introdus in el ) si putin la carcasa iti mai dai seama .

Asa ca iubitori de telefoane Nokia N95 aveti grija sa nu cumparati de la tigani in special , care iti zic ca au pierdut la ruleta si ca sunt din Bistrita si nu au bani sa ajunja acasa .

Mare grija !

Pe piata in general .. mai ales in iubita noastra tara Romania falsurile sunt la moda asadar in acest articol aflati cu sa ba feriti de rolexuri contrafacute .. ce sa spun niste adevarate falsuri .

Afla in cinci pasi cum sa recunosti un Rolex original:

1. De cele mai multe ori copiile nu imita foarte bine un model real Rolex, ci doar caracteristicile de baza ale acestuia. De cele mai multe ori, mecanismul unui fals poate fi vazut gratie carcasei transparente. In interiorul acestuia, pe piese apare logo-ul Rolex. De ce cineva care pirateaza un ceas ar depune asemenea efort sa graveze semnele? Pana la urma nici nu conteaza, pentru ca Rolex nu a produs niciodata in istoria sa un ceas cu spate scheletic, mai precis cu carcasa transparenta.

2. Exista totusi si copii reusite, pe care doar cunoscatorii le pot depista ca atare. Majoritatea modelelor Rolex afiseaza data care, pentru a fi vizibila are atasata o lupa capabila sa o mareasca de 2,5 ori. In cazul copiilor, data este marita doar de 1.5 ori, pentru ca in locul lupei se utilizeaza sticla. De asemenea, in unele cazuri lupa nu este centrata corect deasupra datei.

3. Toate modelele Rolex fabricate dupa anul 2002 includ un element de securitate: sub semnul orei 6, pe cadran apare o reprezentare microscopica a semnului coroanei reprezentative pentru Rolex. 90 % dintre falsurile de pe piata nu afiseaza acest element, iar cele care o fac, au inscris un simbol vizibil mai prost.

4. Alt element de securitate al ceasurilor Rolex este un autocolant cu holograma, atasat pe spatele ceasului. Pe holograma este reprezentata sigla Rolex si un numar. Copiile fie nu au aceasta holograma fie prezinta un autocolant compact.

5. Rolex graveaza fiecare ceas cu un numar de serie. Acest numar se ragaseste si pe unele copii, insa diferenta poate fi imediat sesizata, pentru ca forma cifrelor nu este exacta, iar adacimea inscriptiei este superficiala.