Vanessa Paradis ocupă prima poziţie în topul celor mai frumoase actriţe şi al celor mai grijulii mame de la Hollywood

Dacă până acum tabloidele taxau fără milă atitudinea unor mame precum Britney Spears, care nu aveau grijă deloc de copiii lor, iată că o echipă de sociologi de la Universitatea din Oregon au făcut un top al celor mai bune şi arătoase mame.

Conform studiului publicat pe collegeotr.com, Vanessa Paradis a ieşit pe primul loc, întrunind cele mai multe puncte la capitolul aspect şi spirit matern. Pe locul doi în ordinea relevanţei a fost menţionată actriţa Naomi Watts. În mod surprinzător, următoarea poziţie i-a revenit fiicei lui Lionel Ritchie, Nicole Ritchie, care, după ce a născut, s-a schimbat radical.

Elizabeth Hurley este şi ea menţionată pe poziţia a patra, iar fosta Spice Girl, Melanie Brown încheie topul 5, în ciuda faptului că, susţine ea, “naşterea a făcut-o să ia câteva kilograme în plus” 

O lume misterioasă, plină de pretenţii şi de idile ascunse. Un magnet pentru un om obişnuit. Sau “Mirajul unei lumi… mondene”, cum o defineşte colega noastră, Cristina Herea. Reporterul Click! a făcut pasul spre literatură cu o carte de confesiuni şi eseuri despre complicata lume mondenă de la noi.

Cătălin Botezatu e unul dintre cei care şi-au deschis sufletul şi şi-au povestit viaţa în paginile cărţii. Vă prezentăm astăzi câteva pasaje din culisele vieţii celebrului creator de modă. Nu rataţi Click! de Duminică: veţi afla dezvăluiri în premieră şi de senzaţie despre Cătălin.

“Povestea care mi-a arătat adevărata viaţă din înalta societate s-a întâmplat acum vreo 10 ani în urmă. Era pe vremea când mergeam în Italia, în special la Milano, unde mi-am făcut ucenicia, prin atelierele regretatului Gianni Versace. Aşa se face că am avut ocazia să merg la unele dintre cele mai somptuoase recepţii şi petreceri.

Undeva în afara oraşului Milano, unde era un castel impunător, am cunoscut-o pe acea persoană care mi-a arătat adevărata viaţă de societate, contesa Speronni. Atunci ea avea 56 de ani, dar arăta extrem de bine, aş putea spune că nu îi dădeai mai mult de… 30 de ani. Iar eu aveam doar 29 de ani. 

“La a doua întâlnire mi-a oferit un ceas Rolex”

Am ieşit în evidenţă. Eu eram îmbrăcat în nişte pantaloni albi, uşor transparenţi… ţin minte că eram încălţat într-o pereche de pantofi Louis Vuitton, de mare clasă! Pur şi simplu am ieşit în evidenţă… eram şi foarte tânăr. La un moment dat, nu ştiu cum s-a întâmplat, dar am făcut schimb de telefoane. Nu am sunat-o niciodată, nu m-a sunat niciodată! (…)

După vreo cinci ani, m-am reîntors în Italia la o prezentare de modă. Atunci m-am reîntâlnit cu ea! (…) A doua zi am venit în România cu gândul să îmi urmez programul obişnuit. Dar nici nu am aterizat bine pe aeroport că telefonul mi-a şi sunat… era ea. Voia să mă invite la o petrecere. (…)

Cert este că în prima parte nu am acceptat nici cel mai mic dar din partea ei. Aş fi ipocrit dacă nu aş recunoaşte că la a doua întâlnire mi-a oferit un ceas, un Rolex. La vremea respectivă, în România mai exista un singur om care avea la mână un asemenea ceas: Ion Iliescu. Am fost cu ea într-o zi la shopping. Cadourile pentru mine au costat în jur de… vreo 18 mii de dolari. Pentru prima dată m-am simţit întreţinut şi gigolo!”. 

“Cântăm împreună de 15 ani şi avem nevoie să ne liniştim o perioadă. Trebuie să ne reîncărcăm bateriile şi să avem iar poftă de cântat” spune Jonathan Davis.    Nu disperaţi, există speranţa că pauza va fi doar temporară. Trupa a declarat că va continua să compună piese care să continue albumul “Untitled” din 2007, dar în 2009.    Tot într-o pauză de Korn a intrat şi bateristul Korn, David Silveria, în decembrie 2006. Artistul a dat viaţa de rockstar pe mai tihnitul trai de tată şi manager de restaurant de sushi.    Brian Welch (Head), fost chitarist al trupei, a părăsit trupa în 2005, alegând “pe Iisus ca şi salvator”.   Solistul Korn, Jonathan Davis, îşi înregistrează primului album solo din carieră, care, speră el, va fi gata până la sfârşitul lunii noiembrie. Lansarea albumului va fi urmată de un turneu solo al lui Davis pentru promovarea materialului.    Chitaristul Munky (James Christian Shaffer), alături de Bill Gould (bassistul Faith No More); Wes Borland (fost chitarist Limp Bizkit, actual Black Light Burns), Brooks Wackerman (Bad Religion, Tenacious D), tobe şi percuţie; Leopold Ross, programming şi chitări; Zach Baird, clape şi programming formează Fear and The Sursa: MTV.ro 

Doua dintre principalele structuri din Franta ale Bisericii Scientologice risca sa fie defiintate din cauza unor escrocherii in banda organizata  9 septembrie, 12:01  Biserica lui Tom Cruise, cum a ajuns sa fie, in ultima vreme, numita miscarea scientologica, dupa cel mai infocat adept si promotor al sau, este din nou implicata intr-un scandal public. Mai exact, Biserica este acuzata de un tribunal francez de “escrocherie in banda organizata”. Potrivit AFP, doua dintre principalele structuri ale Bisericii din aceasta tara, Asociatia spirituala a Bisericii Scientologice (ASES - Celebrity centre) si societatea SEL, risca sa fie dizolvate daca acuzatia se dovedeste a fi adevarata. Mai mult, sapte membri ai Bisericii Scientologice din Franta, printre care Alain Rosenberg, directorul general al Celebrity centre, sunt, dati in judecata de acelasi tribunal francez. Fondata in 1954 in Statele Unite de Ron Hubbard, cunoscut autor de literatura SF, Biserica Scientologica isi revendica milioane de membri si 6.000 de “biserici” in 159 de tari, dintre care mii de adepti doar in Franta. Aceasta nu este, de altfel, prima acuzatie adusa de autoritatile franceze reprezentantilor Scientologiei. Principalii conducatori ai miscarii au fost blamati pentru actiuni “destabilizare mintala”. In acelasi sens, un adevarat cyber-razboi a fost declarat recent pe Internet impotriva membrilor scientologiei, dupa ce o armata de activisti intitulati Anonymous, au sustinut ca acest cult “spala creierul adeptilor sai si se imbogatesc pe seama drepturilor de autor ale cursurilor si cartilor lui Hubbard”. Cu obiectivul declarat de a “expulza biserica si Scientologia de pe Internet”, internautii au organizat actiuni colective si au incercat sa blocheze site-urile, liniile telefonice si faxurile scientologilor. “Cyberactivistii” au decis sa treaca la represalii, dupa ce biserica a postat pe YouTube, un video in care apare Tom Cruise, figura ilustra a Scientologiei si in care actorul este prezentat, pe fondul muzical al filmului Misiune Imposibila, drept salvator al lumii. In timp ce in SUA acesta “religie” se bucura de un succes tot mai mare, in Europa miscarea e privita cu scepticism. Daca in Spania Scientologia si-a castigat dreptul de a fi inscrisa la Registrul Asociatiilor Religioase, in Belgia acest cult nu este recunoscut. Mai mult chiar, aceasta tara a chemat in instanta reprezentantii cultului pentru extorsiune, santaj, exercitare ilegala a medicinei, incalcare a dreptului la viata privata, asociere in vederea savarsirii de infractiuni si organizatie criminala. Procuratura belgiana a acuzat 12 persoane fizice, intr-un proces legal care constituie o adevarata provocare, potrivit surselor apropiate dosarului. Motivul este acela ca organizatia “se pretinde a fi o entitate religioasa cand, de fapt, este vorba de o organizatie comerciala care vinde cursuri in schimbul unor mari sume de bani”, fara a fi inregistrata ca societate, se arata intr-un articol publicat de ziarul spaniol “El Pais”. Mai mult, Germania este o alta tara europeana ce lupta cu toate fortele impotriva scientologiei, pe care o considera o organizatie anticonstitutionala ce aduce atingere principiilor democratice.In urma cu cateva luni, presa internationala publica o cercetare care arata ca aceeasi Biserica Scientologica nu numai ca se foloseste de celebritati ale cinematografiei, dar a si investit zeci de milioane de dolari in restaurarea cladirilor emblematice de la Hollywood, acolo unde staruri ca Tom Cruise, John Travolta sau Juliette Lewis sunt reprezentantii sai cei mai cunoscuti. “Investim in trecut pentru a construi un viitor mai luminos si mai sigur”, sustineau, la vremea respectiva reprezentantii miscarii. Sursa: Ziua (more…)

Biografie-Anca Parghel

Anca Parhgel s-a nascut la Campulung Moldovenesc. Dupa ce termina Liceul de Muzica din Iasi, isi continua studiile la Conservatorul de Muzica, tot in Iasi, unde isi da licenta cu lucrarea “Charlie Parker un geniu al improvizatiei”.
 Pana in 1989, preda canto, pian si improvizatie la Liceul de Muzica din Suceava, in Bucuresti la Conservator, in Belgia, Bruges, Namur “La Marlagne”, in Germania, (Hannover, Ravensburg, Leipzig Conservatory, Munchen, Oldenburg) in Marea Britanie (Silsoe and Celolaine, Workshops) si in Republica Moldova (Chisinau).
 Apare in marile festivaluri de jazz incepand din 1984 (Bucuresti, Brasov, Sibiu, Costinesti, Iasi, Nurenburg, Leipzig, Warsovia, Leverkussen, Vienna, Liege, Tubingen, Munchen, Linz, Zagreb, Varna, Lomza, sau Bratislava), dar si in cluburile din Romania, Bulgaria, Germania, Belgia, Austria, Elvetia.
 De-a lungul carierei a cantat alauri de muzicieni romani ca Johhy Raducanu, Miircea Tiberian, Garbis Dedeian, dar si cu nume celebre din jazz-ul mondial (Billy Hart, Archie Shepp, Larry Coryell, Jean-Souis Rassinfosse, Philipp Catherine, Marc Levine, Claudio Roditi, Thomas Stanko, Ricardo Del Fra, Stephane Galland, Jon Hendricks Band, Klaus Ignatzek est).
 Stabilita in Brussels, Belgia, isi continua activitatea la catedra (professor de jazz vocal la Brussels Royal Conservatory of Music Memmens Music Conservatory, Belgium) si pe scenele de jazz sin Belgia, Germania, Olanda in formule (de trio, cvartet sau cvintet) care ii cuprind pe Ciprian Parghel - bass, Tudor Parghel - tobe, Kurt Bulteel - pian si Paolo Radoni - chitara.
 Cu ocazia festivalului “Jazz Supernight” Mamaia din iulie, 2002, sustine un recital alaturi de saxofonistul American Rick Condit, de tobosarul italian Fabio Grande si de mai vechii sai colaboratori, pianistul Ion Baciu Jr. si basistul Pedro Negrescu.
 Apare pe scena Festivalului de Jazz, Bucuresti, alaturi de Big-Bandul Radio condus de Ionel Tudor.
 In 2007, Anca Parghel aniverseaza 30 de ani de cariera

Biografie-Anca Parghel

Biografie- Andre Agassi

A scazut din topuri pana pe locul 141, s-a ingrasat si a inceput sa ii placa tot mai mult viata de actor alaturi de Brooke Shields. La un moment dat, in ciuda acestui fapt, a realizat ca este in stare sa concureze. Andre s-a nascut pe data de 29 aprilie 1970. Tatal sau, Mike, campion olimpic la box, s-a stabilit in Las Vegas si a inceput sa preia lectii pentru antrenor de tenis. Imediat ce Andre a inceput sa mearga, tatal lui i-a oferit o racheta si i-a legat o minge de tenis deasupra patului.

La varsta de 10 ani, Andre Agassi a invins concurenti precum Pete Sampras, Jim Courier si Michael Chang. La 13 ani, tatal lui l-a trimis la Academia de sport unde il avea ca antrenor pe faimosul Nick Bollettieri. Dar Andre nu a luat in serios rigurozitatea impusa de antrenamente; s-a transformat intr-un rebel, venea la campionate purtand blugi, isi lasase parul lung. In 1986 a renuntat la studii dar l-a pastrat ca antrenor pe Bollettieri.

Imaginea de baiat rebel s-a dovedit a-i castiga popularitate atat in randul sponsorilor cat si al domnisoarelor. Castiguri tot mai mari atrageau tot mai multe femei. In 1992, a plecat spre Wimbledon in ultimul moment, dupa ce stabilise ca renunta definitiv la aceasta competitie. A uimit intreaga lume prin invingerea lui Goran Ivanisevic in marea finala si a castigat primul titlu important.

Cand relatia dintre el si Nick a inceput sa se deterioreze, Andre l-a convins pe Brad Gilbert sa il antreneze. In anii urmatori a castigat doua trofee “Grand Slam” si o medalie de aur la Olimpiada. In 1997, dupa o relatie de cinci ani cu Brooke Shields, cei doi au ales sa se casatoreasca.

Tenismanul a declarat ca a jucat golf, s-a plimbat mult si s-a bucurat de lumea lui Brooke. Dar farmecul Hollywood-ului a influentat negativ relatia dintre cei doi si acestia au divortat doi ani mai tarziu, declarand ca iubirea nu este de ajuns pentru o casatorie.

Realizand ca ii lipseste bucuria de a juca tenis, vedeta a adoptat o dieta speciala pentru a isi redobandi forma fizica si a decis sa se antreneze tot mai intens. Castigarea titlului de campion din 1999, din Franta, l-a transformat in primul sportiv, dupa Rod Laver in anii 60, care a castigat toate cele patru evenimente “Grand Slam” din cariera sa si singurul jucator, alaturi de nemtoaica Steffi Graf, care a castigat in plus si medalia de aur de la Olimpiada.

Fiind potriviti unul pentru celalat, atat in viata profesionala dar si sentimentala, Andre si Steffi au inceput sa se intalneasca si, doi ani mai tarziu, au decis sa se casatoreasca. Cuplul a oficiat casatoria pe data de 22 octombrie 2001, in Las Vegas. Cei doi au doi copii: un baiat care se numeste Jaden Gil si o fetita pe nume Jaz Elle.

Biografie- Andre Agassi
 

Biografie- Al Pacino

Nume: Alfredo James Pacino
Porecla: Sonny Considerat unul dintre cei mai mari actori din intreaga istorie a filmului, Al Pacino s-a facut remarcat in anii ’70, devenind o figura reprezentativa a filmelor americane pe intregul mapamond. S-a nascut pe 25 aprilie 1940 in South Bronx, New York.

Parintii sai (Salvatore si Rose) au divortat cand el era mic, iar el s-a mutat impreuna cu mama sa in casa bunicilor. Una din activitatile sale preferate din acea perioada era sa repete scene si sa imite voci din filme.

Plictisit si nemotivat la scoala, si-a gasit implinirea in piesele jucate la scoala care au constituit primul pas in cariera.

La inceputul carierei, Pacino a trecut prin perioade de saracie si depresie, uneori fiind nevoit sa imprumute bani de autobus pentru a participa la auditii.

A reusit sa intre la prestigiosul Actors Studio in 1966, studiind sub indrumarea legendarului profesor Lee Strasberg, creator al abordarii metodice, care a marcat numerosi actori ai anilor ’70.

Aparand in numeroase piese, Pacino a dat lovitura in “The Indian Wants the Bronx”, castigand un premiu Obie pentru stagiunea 1966-67.

Dobandind notorietate in teatru, Pacino a mai castigat un premiu Tony pentru “Does the Tiger Wear a Necktie?- Tigrul poarta cravata?”.

In loc sa fie tentat sa joace in roluri usoare si comerciale care ar fi putut aduce castiguri importante, Pacino a preferat filme de calitate ca “Serpico” (1973) si “Dupa-amiaza de caine”(1975).

Pacino a stiut intotdeauna sa-si aleaga rolurile care sa-l faca remarcat. Trei ani consecutiv a fost nominalizat lka premiul Academiei pentru cel mai bun actor.

A inregistrat un usor esec cu “Bobby Deerfield”(1977), dar si-a revenit cu “…si justitie pentru toti”, care I-a adus inca o nominalizare la premiul Academiei pentru cel mai bun actor . “Cruising”(1980) si Author! Author! (1982) nu au inregistrat, din pacate,succes. El a continuat sa joace roluri de gangster si si-a cimentat statutul in ultra-violentrul “Scarface”(1993).

“Revolutia” (1985) a fost un dezastru, fiind considerat unul din cele mai proaste filme ale tuturor timpurilor.Vremea a fost ingrozitoare, echipamentul a fost distrus, Pacino s-a imbolnavit de pneumonie, scenariul a fost modificat adesea fara succes. Acest esec l-a tinut deoparte de marele ecran pentru urmatorii 4 ani. El s-a reintors la teatru, prima lui dragoste.

In 1989 a regizat un film, “The local stigmatic” care nu a fost insa prezentat publicului.

A renuntat apoi la exilul sau auto-impus si a revenit in ” Sea of Love - Marea dragostei”(1989), in rolul unui politist alcoolic. Acest film a marcat a doua faza din cariera lui Pacino fiind primul film care a scos in evidenta ochii sai intunecati si vocea grava. Intorcandu-se la familia Corleone, a facut “Nasul III”(1990) si primul sau rol de comedie in coloratul “Dick Tracy”(1990).

Acesta I-a adus o alta nominalizare pentru premiul Academiei pentru Best Supporting Actor, si, doi an mai tarziu, inca o nominalizare pentru Glengarry Glen Ross (1992).

A intrat apoi intr-o sfera romanitca in “Frankie and Johnny”(1991). In 1992 a castigat in sfarsit premiul Academiei pentru cel mai bun actor pentru rolul din “Scent of a Woman - Parfum de femeie”.

Un amestec de perfectiune tehnica (a jucat rolul unui nevazator ) si carisma, se poate spune ca rolul a fost scris pentru el si ramane unul clasic in istoria cinematografiei.

In urmatorii ani Pacino a inceput sa se simta mult mai comfortabil cu jocul si filmele, privindu-le ca pe o afacere si realizand roluri mari in filme mari cu o frecventa mai mare ca pana acum si cu o mai mica implicare personala.

“Carlito’s Way - Calea lui Carlito”(1993) este un alt film clasic cu gangsteri, ca si “Heat - Caldura”(1995), regizat de Michael Mann. S-a reintors pe scaunul de regizor pentru mult aclamata adaptare dupa Shakespeare “Looking for Richard - In cautarea lui Richard”(1996).”City Hall” (1996), “Donnie Brasco “(1997) si ” The Devil’s Advocate - Avocatul diavolului”(1997) au aparut tot in aceasta perioada.

Facand din nou echipa cu Mann si apoi cu Oliver Stone, a realizat alte doua performante “The Insider”(1999) si “Any Given Sunday”(1999).

Debutul in cinematografie a fost in ” Me, Natalie - Eu, Natalie” (1969), urmat de “Panica in Needle Park”(1971). Ceea ce a urmat I-a schimbat viata pentru totdeauna.

Rolul lui Michael Corleone din “Nasul”(1972) a fost unul din cele mai impresionante din istoria filmului. Robert Redford, Warren Beatty, Jack Nicholson, Ryan O’Neal, Robert De Niro si numerosi alti actori au fost mai mult decat interesati de rol, dar regizorul Francis Ford Coppola a avut o inspiratie fantastica atunci cand l-a ales pe italianul necunoscut Pacino.

Rolul a fost definitoriu pentru cariera lui Pacino si I-a adus primul premiu al Academiei Americane de Film pentru Best Supporting Actor. In viata personala Pacino este unul dintre cei mai convinsi si notorii burlaci de la Hollywood, nefiind niciodata casatorit. El are o fiica, Julie Marie, cu o profesoara de actorie, Jan Tarrant si doi gemeni cu Beverly D’Angelo, cea mai lunga relatie a sa.

Istoricul sau romantic include o relatie indelungata cu partenera sa din Nasul, Diane Keaton.

Pacino poate fi considerat un original in profesia sa. Abordarea sa metodica a devenit recunoscuta si aplicata de multi actori de-as lungul timpului, iar numarul sau nedepasit pana in prezent de roluri clasice l-a facut o adevarata legenda in lumea filmului.

Angajamentul sau de a face din actorie o profesie si dominanta constanta pe ecrane l-au consacrat drept o legenda a filmului.

Trivia
A crescut in South Bronx, New York. Fiul lui Salvatore Pacino (agent de asigurari) si al Rosei Pacino (care a murit cand Al avea 22 de ani). Are o fiica, Julie Marie, cu profesoara de actorie Jan Tarrant.

Este tatal gemenilor Anton si Olivia, cu Beverly D’Angelo. Bunicii lui sunt originari din Corleone, Sicilia. Unul din putinele staruri de la Hollywood care nu a fost niciodata casatorit.

A primit o stea pe Hollywood Walk of Fame, pe 16 Octombrie 1997 Locul 4 in “The Top 100 Movie Stars of All Time” al magazinului Empire (UK) [Octombrie 1997] Este unul din elita de 9 actori care au fost nominalizati pentru 2 premii ale Academiei in acelasi ani, pentru Supporting si Lead Acting Academy Award.

Ceilalti sapte sunt Fay Bainter, Teresa Wright, Jessica Lange, Sigourney Weaver, Emma Thompson, Holly Hunter, Julianne Moore si Jamie Foxx. Pacino a fost primul actor care a fost nominalizat pentru Best Supporting Actor si Best Actor Oscar in acelasi an, al doilea fiind Jamie Foxx, care a fost nominalizat pentru Best Actor si Best supporting Actor in 2005.

A castigat 2 premii Tony: in 1969 pentru Best Supporting or Featured Actor (Dramatic) pentru “Does a Tiger Wear a Necktie? - Tigrul poartea cravata? “si in 1977 pentru Best. Actor (Play) pentru “The Basic Training of Pavlo Hummel - Pregatirea de baza a lui Pavlo Hummel”.

A castigat primul sau Oscar la 21 de ani de la prima nominalizare. Impreuna cu Chris Sarandon au improvizat scena de la telefon in filmul “Dog Day Afternoon - Dupa-amiaza de caine”(1975).

A studiat actoria cu Charles Laughton.Este un fan al lui Shakespeare. A fost votat ca Numarul 1 pe lista celor mai mari staruri ale cinematografiei din toate timpurile la Channel 4 (UK).

A fost votat ca Numarul 1 pe lista celor mai mari staruri ale cinematografiei din toate timpurile Entertainment Weekly.

A intruchipat sefi ai lumii interlope in Trilogia Nasul, Scarface (1983) si Dick Tracy (1990).In 2004 a devenit al 18-lea performer care a castigat coroana tripla a actorilor - Oscar: Best Actor, “Scent of a Woman- Parfum de femeie” (1992); Tonys: Best Supporting Actor-Play “Does a Tiger Wear a Necktie?- Tigrul poarta cravata?: (1969) and Best Actor-Play “The Basic Training of Pavlo Hummel- pregatirea de baza a lui Pavlo Hummel ” (1977); and Emmy: Best Actor-Miniseries/Movie, “Angels in America - ingeri in America” (2003) (mini).

A fost membru al David Wheeler’s Theatre Company din Boston o perioada indelungata si a jucat pentru ei in “Richard III” din Decembrie 1972 pana in ianuarie 1973 si la Cort Theater in New York din 10 iunie pana in 15 iulie 1979.

A castiga premiul Obie pentru cel mai bun actor( acordat pentru performantele din afara Broadway) pentru “The Indian Wants The Bronx” in 1968.

A mai fost o data nominalizat pentru acest premiu pentru “Why Is A Crooked Letter” in 1966. Performanta din piesa de pe Broadway “Does a Tiger Wear a Necktie?- Tigrul poarta cravata?” ia adus un Tony Award for Best Dramatic Supporting Actor, si un Drama Desk Award si Theatre World Award for Best Supporting Actor in 1969.

Cand Paramount a ezitat sa-I acorde rolul lui Michael Corleone, rol care avea sa-l tansforme intr-un star, Pacino, frustrat, a semnat pentru rolul lui Mario Tarantino din “The Gang That Couldn’t Shoot Straight” (1971).

Cand Paramount s-a decis in final sa-I acorde rolul din “Nasul” (1972), ei au trebuit sa-I rascumpere contractul. In mod ironic, rolul I-a revenit lui Robert De Niro, pe care “Nasul II” il va transforma intr-un star.

Actrita sa favorita este Julie Christie. Impreuna cu Jamie Foxx sunt singurii actori care au fost nominalizati pentru premiile Academiei pentru Best Actor si Best Supporting Actor in acelasi an.

Pacino in 1993 pentru “Scent of a Woman -Parfum de femeie (1992) si Glengarry Glen Ross (1992) / Foxx in 2005 pentru Ray (2004/I) si Collateral (2004). Ambii au castigat premiul pentru cel mai bun actor si ambii au jucat roluri de nevazatori: Pacino ca Frank Slade si Foxx ca Ray Charles.

A fost votat al 37-lea pe lista celor mai mari staruri ale cinematografiei din toate timpurile de catre Premiere Magazine.

La inceputul carierei sale a dorit sa-si schimbe numele in “Sonny Scott” pentu a evita sa fie respins din cauza numelui sau italian. “Sonny” era de altfel si porecla sa din copilarie.

Biografie- Al Pacino

Biografie- Alessandra Stoicescu

Alessandra Stoicescu s-a nascut pe 28 aprilie 1976, la Bucuresti. Printre studiile de specialitate absolvite, se numara Scoala BBC de Televiziune si Bursa Freedom House, in Statele Unite.

In august 1994, s-a prezentat la preselectia organizata de Antena1 in vederea selectarii de redactori pentru o emisiune de divertisment. “Aveam 18 ani, am fost selectata si in luna octombrie a aceluiasi an, am fost angajata. Am avut sansa sa invat, pe parcursul acestor ani, aproape tot ce inseamna munca de televiziune: am fost reporter, redactor, editor, am facut transmisiuni in direct si am realizat filme documentare… Dovada ca s-a prins ceva de mine sunt premiile obtinute: premiul APTR pentru documentarul “13-15 iunie 1990”, realizat impreuna cu Stelian Turlea si Robert Tatarus, nominalizarea la premiile APTR pentru un film eseu, premiul APTR pentru cel mai bun cuplu de prezentatori – impreuna cu Vlad Petreanu si premiul “Pamfil Seicaru” pentru Jurnalism”.

Are un frate, chirurg rezident la spitalul Judetean Baia Mare, casatorit. Alessandra este nasa baietelului fratelui sau, Vlad Nicolae, nascut pe 16 iunie 2002.

Vorba de duh preferata? “Stiu ca nu stiu nimic” (Socrate).

Persoana care reprezinta un model in viata pentru Sandra este chiar mama ei, “pentru ca este o femeie puternica si m-a invatat sa respect valorile vietii, m-a ajutat sa fiu stapana pe viata si profesia mea si sa nu depind de nimeni”.

Scopul suprem in viata? “Sa fiu un om intreg, un om care se poate uita in oglinda la sfarsitul zilei si spune: am facut ceva bun, a fost o zi in care m-am intregit ca om”.

Care este cea mai buna veste primita pana acum? “Nu stiu daca poate fi catalogata drept veste: este vorba despre solicitarea celor de la CNN de a realiza transmisiuni telefonice in direct privind evenimentele din Romania”.

Principiul dupa care se ghideaza in viata? “Iubeste-ti dusmanii ca si cum ti-ar fi prieteni! Iubeste-ti prietenii ca pe tine insati!”.

Admira cel mai mult la o persoana inteligenta si sinceritatea si, in schimb, nu suporta suficienta si infatuarea.

Considera ca defectul ei principal este incapatanarea si, atunci cand exagereaza in acest sens, incearca sa aiba umor si sa se ia singura in ras. Nu este genul de om care sa isi faca planuri pe termen lung. Crede foarte mult in destin si este convinsa ca, daca si-a dorit ceva si nu s-a intamplat, inseamna ca n-a fost sa fie, ca nu era bine pentru ea sa se intample acel lucru.

Pasiuni: muzica buna, cartile. Ii plac animalele. In plus, sculptura este pasiunea mea despre care, pana …acum, nu stia multa lume.

Mancaruri si bauturi preferate: mancarurile picante, ciocolata si sucurile naturale.

Are asupra ei anumite bijuterii, despre care crede ca ii poarta noroc. Isi face cruce inainte de a intra in direct si o suna pe mama ei, sa-i ureze “bafta”.

Evenimentul care i-a marcat cel mai mult existenta: “11 septembrie 2001. Am fost singurul reporter care a plecat in Statele Unite la o saptamana de la acel eveniment si emotia era atat de mare, ca simteam ca trebuie sa tac, iar eu trebuia sa povestesc tot ce s-a intamplat, intreaga tragedie”.

Ce se vede facand peste 10 ani? “O sa lucrez tot in televiziune, cu siguranta. Probabil ca o sa am si un cabinet de psihoterapie”.

Biografie- Alessandra Stoicescu

Biografie- Alec Baldwin

Alec Baldwin, pe numele sau complet Alexander Rae Baldwin III, este un actor recunoscut pentru cariera sa ce cuprinde diferite genuri de filme, de la actiune la thriller si de la comedie la drama.

S-a nascut in 1958 in Massapequa, Long Island si a fost al doilea din cei sase frati (William, Daniel si Stephen au devenit si ei actori).

A debutat in film in 1986 in Forever Lulu, mai tarziu obtinand si roluri majore. Din 1988 pana in 1989 Baldwin apare in nici mai mult mai putin de sapte filme.

Cateva dintre filmele in care a jucat: Great Balls of Fire (1989); The Shadow (1994); A Streetcar Named Desire (1995); Cats & Dogs (2001); Pearl Harbor (2001), Final Fantasy: The Spirits Within (2001) si Path To War (2002).

Biografie- Alec Baldwin

Biografie- Adrian Pintea

NUME: PINTEA
PRENUME: ADRIAN

Locul si data nasterii: 9 octombrie 1954
Zodia: Balanta

STUDII:
Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica Ion Luca Caragiale 1975 - 1979, Bucuresti, clasa prof. Petre Vasilescu

ACTIVITATE:
Roluri in teatru:
Oedip salvat de Radu Stanca, regia Mihai Maniutiu, Studioul Casandra, 1977
Romeo si Julieta de William Shakespeare, regia Catalina Buzoianu, rol Romeo, Studioul Casandra, 1978
Pescarsul de A.P. Cehov, regia Liviu Ciulei, rol Treplev, Teatrul Bulandra, 1977
Memoriile unui necunoscut de F.M. Dostoievski, regia Ion Cojar, rol Alexei, Teatrul National Bucuresti
Ifigenia de Mircea Eliade, regia Ion Cojar, rol Ahile, Teatrul National Bucuresti, 1981
Domnisoara Iulia de August Strindberg, regia Liana Ceterchi, rol Jean, Studioul Casandra
Henric al lV-lea de Luigi Pirandello, regia Dominic Dembinski, rol Henric,Teatrul Nottara, 1990
Orfeu ?infern de Tenessee Williams, regia Adrian Pintea, rol Val, Teatrul Rom?-American
Nebun din dragoste de Sam Shepard, regia Adrian Pintea, rol Eddie, Teatrul Rom?-American
Ondine de Jean Giraudoux, regia Horea Popescu, rol Hans, Teatrul National Bucuresti
Hamlet de William Shakespeare, regia Tompa Gabor, rol Hamlet - Teatrul National Craiova
Copiii unui Dumnezeu mai mic de Mark Medoff, regia Theodor Cristian Popescu, rol James Leeds, Compania Teatrala 777, 1997
Thomas a Becket de Jean Anouilh, regia Adrian Pintea, rol Thomas Becket, Teatrul Bulandra, 1999
Repetiaie cu Barrymore, dupa William Luce, regia Adrian Pintea, rol Jack Barrymore

Roluri in teatru radiofonic (Radiodifuziunea Romana):
Idiotul de F.M. Dostoievski, rol Printul Miskin
Muntele vrajit de Thomas Mann, regia Cristian Munteanu, rol Karl
A 12-a noapte de W. Shakespeare, rol Orsino

Regie de teatru:
Studioul Casandra:
Cei drepti de Albert Camus
Demonii dupa F.M. Dostoievski
Romeo si Julieta de William Shakespeare
Comedia erorilor de William Shakespeare
Teatrul Rom?-American:
Orfeu ?infern de T. Williams
Nebun din dragoste de Sam Shepard
Regia la Badaranii de Carlo Goldoni productie UNATC 2004
Regia la Repetitie cu Barrymore de William Luce la Teatrul Bulandra
Regia la Jesus Christ Superstar de Andrew Lloyd Webero productie ARCUB-UNATC
Teatrul Bulandra:
Thomas a Becket de Jean Anouilh, 1999
Activitate didactica: Profesor universitar doctor actorie la Universitatea teatrala si cinematografica Ion Luca Caragiale- Bucuresti

Alte activitati:
Literatura :
remiul Luceafarul (1988) pentru Pamintul americanului (nuvele)
Umbrit (poezie - 1998)
Hamlet sau actorul lucid (eseu)
Premii:
Meritul cultural de Grand Comandor al Romaniei - 1 martie 2004
Premiul Criticii - Cel mai bun actor pentru Hamlet, regia Tompa Gabor
Premiul de excelenta - VIP 2005
Premiul Arte VIP 2006 pentru regia spectacolului Jesus Christ Superstar de Andrew Lloyd

Hobby-uri: echitatia, scrima, muzica, grafica, arte martiale, coregrafie
Limbi straine:
engleza - Grad A (Master)
Franceza
Italiana
Maghiara

Biografie- Adrian Pintea