Ceea ce trebuia sa fie un pas inainte in progresul stiintific al omenirii, acceleratorul de perticule LHC, este intampinat cu suspiciuni si frici, multi temanduse ca va duce la “sfarsitul lumi”.
Cel mai mare accelerator de pareticule din lume, LHC ( Large Hadron Collider), care va fi lansat astazi, a starnit o serie de cotroverse intre oamenii de stiinita. Imensul dispozitiv de sub granita Frantei cu Elvetia, construit de Laboratorul European pentru Fizica Particulelor (CERN), i-a speriat pe unii cercetatori care considera ca din cauza acestuia o gaura neagra va inghiti Pamantul, dar oamenii de stiinta de la CERN anunta ca de abia in octombrie vor avea loc primele ciocniri de particule.

„Lumea va lua intr-adevar sfarsit astazi, dar numai pentru ca intelegerea noastra asupra mecanismelor care o fac posibila se va imbogati considerabil si se va schimba radical odata cu lansarea LHC“, a declarat Lucian Ancu, doctorand roman la Universitatea Nijmegen, din Olanda, potrivit Cotidianul.

„Astazi puteti fi martorii pornirii unei masini care va schimba fata lumii asa cum o stim. De aceea merita sa stati cu ochii pe acest proiect. Nu din frica unui iminent sfarsit al lumii, ci din bucuria de a fi martori la un moment care va revolutiona stiinta de astazi“, a precizat el.

De la fricile intemeiate pe explicatii stiintifice s-a trecut la teorii adaptate la profetii mayase si scrierile lui Nostradamus care prevesteau intr-un catren: „Fugiti, fugiti din Geneva cu totii (…) Raza contrapozitiva o sa va extermine pe toti“. „Nimic nu se va intampla timp de patru ani. Dupa acest interval, o raza de lumina va tasni din Oceanul Indian si nimeni nu va fi in stare sa explice fenomenul“, a declarat Rossler, un chimist german ajuns la pensie. „Atmosfera se va transforma radical, viata va lua sfarsit. Va fi fum si foc, la fel cum scrie in Biblie“, a mai spus chimistul.

Primele teste ale celui mai mare experiment din istorie au avut loc in luna august cand pentru doua saptamani protonii au fost introdusi numai intr-o parte a acceleratorului, astazi insa protonii vor circula in intregul aparat, iar cercetatorii vor vedea cum se comporta acestia intr-un mediu asistat.

„Vrem sa testam daca aparatul functioneaza ca un tot unitar, iar astazi vom vedea cum se comporta particulele in intregul aparat. Dupa aceasta, mai avem mult de lucru pana cand experimentul va incepe”, sustine profesorul american James Pilcher, unul dintre membrii echipei americane care participa la experiment, citat de cotidianul „Adevarul”

Reconstituirea Big Bangului are ca scop explicarea cum din particula „Higgs Boson”, intitulata si „particula lui Dumnezeu”, s-a format tot Universul, in urma cu miliarde de ani. De asemenea, cu acest prilej oamenii de stiinta vor analiza notiuni pana acum necunoscute precum „antimaterie”, „gauri negre”, adauga Adevarul.

Sursa: 9AM

Big Bang ameninta savantiiOamenii de stiinta implicati in cel mai amplu experiment stiintific organizat vreodata - menit sa recreeze fortele care au creat Universul dupa Big Bang - au primit amenintari cu moartea de la persoane care se tem ca savantii vor provoca sfarsitul lumii, informeaza Telegraph.co.uk.Experimentul va fi lansat miercuri, cand mecanismul (in valoare de 5 miliarde de euro) - care va recrea fortele rezultate in urma Big Bang-ului, aceleasi care au dus la formarea Universului - va fi pornit la Cern, langa Geneva in cadrul sediului organizatiei europene de cercetare nucleara. Cu ajutorul dispozitivului, cercetatorii vor simula conditiile nasterii Universului, de-acum 14 miliarde de ani, determinand ciocnirea protonilor la o viteza de sapte ori mai mare decat cea atinsa in cadrul ultimului experiment de acest gen. Ei spera ca prin acest test sa gaseasca dovezi ale dimensiunilor extra-spatiale, creand mici gauri negre care sa “clipeasca” in interiorul si in afara spatiului cunoscut. Cativa dintre cercetatorii implicati in experiment au declarat ca au primit e-mailuri si telefoane de amenintare din partea unor reprezentanti ai opiniei publice. Acestia din urma se tem ca dispozitivul ar putea provoca cutremure sau tsunami care ar putea distruge lumea. Proiectul a atras reactii controversate si din partea scepticilor, ingrijorati de siguranta experimentului. Profesorul Otto Rossler, chimist german, s-a declarat ingrijorat de perspectiva obtinerii gaurilor negre, care ar “putea inghiti planeta din interior”. Conform altor experti, temerile savantului sunt nefondate. (D.M.)Sursa: 9AM

Sursa:NASA
A fost nevoie de Razboiul Rece si de un tratat impotriva testelor nucleare pentru a lansa satelitul Vela si a descoperi exploziile de radiatii gama de origine cosmica. Un alt satelit, Observatorul Compton de Radiatii Gama, si-a incheiat misiunea pe orbita in 2000. In loc sa fie o atractie a vreunui muzeu al stiintei, anumite parti au fost repuse in functiune pentru a construi un detector de bombe murdare.
In timpul razboiului rece au fost descoperite exploziile de radiatii gama de origine cosmica in mod accidental. Statele Unite ale Americii credeau ca URSS ar putea face teste nucleare in spatiu. Pentru ca elementele produse de explozie sunt absorbite de atmosfera si o detectare de la sol ar fi fost imposibila, in 1963 a fost lansat satelitul Vela (in spaniola inseamna paznic) pentru a monitoriza testele cu bombe atomice ce ar fi putut avea loc in spatiu.

La 2 iulie 1967 satelitul Vela detecteaza radiatii gama, insa semnalul era diferit fata de ceea ce se asteptau cercetatorii de la Los Alamos. Era clar ca era vorba de o explozie, insa nu una asociata cu bomba atomica. Abia in 1973 au fost publicate primele rezultate despre exploziile de radiatii gama de origine cosmica.

Exploziile de radiatii gama sunt asociate cu supernovele, stelele neutronice si gaurile negre. Observatiile astronomice au dezvaluit doua clase de explozii (scurte si lungi) fiecare dintre acestea corespunzand unui alt tip de sursa.

Recent, James Ryan, de la Universitatea New Hampshire din Durham a repus in functiune anumite parti ale observatorului Compton ce si-a incheiat activitatea in spatiu si a revenit pe Pamant in anul 2000. Profesorul Ryan a folosit parti din detectorul de raze gama pentru a construi un detector de bombe murdare. Aceste bombe folosesc explozibil conventional pentru a dispersa material radioactiv, iar tinta lor e o contaminare radioactiva a populatiei, pe cand bomba atomica implica separarea atomilor si totodata producerea unei energii uriase.

Avantajul dispozitivului Compton fata de alte detectoare de radiatii gama este ca poate oferi informatii si despre directia din care emite sursa de radiatii. In acelasi fel, experimentul BATSE (parte a observatorului Compton) a oferit pentru prima data distributia surselor de radiatii gama.

Cresterea în greutate ar putea fi benefica pentru pacientii cu diabet de tipul I, cea mai rara forma a acestei boli, potrivit unui studiu al cercetatorilor americani. Pacientii care s-au îngrasat de-a lungul timpului au prezentat mai putine probabilitati de a deceda fata de ceilalti. Pacientii cu cele mai mari riscuri de deces fiind cei cu greutatea sub limita normala. Chiar si persoanele calificate drept obeze au prezentat mai putine probabilitati de a deceda, potrivit specialistilor. Persoanele cu diabet de tipul I au adesea o greutate sub limita normala, iar cei care au reusit sa câstige în greutate au prezentat mai multe probabilitati de a controla mai bine boala, a indicat profesorul Trevor Orchard, unul dintre autorii studiului. La studiu au participat 655 de pacienti care au fost monitorizati timp de 20 de ani

Goliat, un cub cu laturile de 10 cm, va fi lansat pe orbită pe 1 decembrie şi va fi primul obiect trimis în spaţiu de cercetătorii români.

Primul satelit spaţial construit vreodată în România va ajunge pe orbita Pământului, probabil, chiar de Ziua Naţională, pe 1 Decembrie 2008, cu ajutorul unei rachete a Agenţiei Spaţiale Europene.

Deşi a fost botezat Goliat, satelitul este de fapt un cubuleţ cu laturi de câte 10 cm, construit în ultimii doi ani de nouă studenţi români, acum doctoranzi sau masteranzi, sub egida Agenţiei Spaţiale Române. Goliat va transmite imagini ale teritoriului românesc, va măsura radiaţiile din atmosferă şi va detecta micrometeoriţii care deteriorează în timp panourile solare ale altor obiecte plasate pe orbita terestră.

Un satelit mic, cu o cameră mare

Nouă tineri s-au înhămat la asta în 2005, pe vremea când încă erau studenţi la Politehnică, Fizică sau Aeronave. Au făcut proiectul şi au câştigat o finanţare de 1,5 milioane de lei, de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Ca să ajungă la un grad sporit de miniatură, autorii au apelat la componente de import.

„Ca să fim siguri că facem ceva de calitate, la aceste dimensiuni, era nevoie să găsim piese în afară. În România nici nu ştiu dacă se mai produc tranzistori, de exemplu“, explică Mugurel Bălan, unul dintre cei nouă autori ai satelitului. Una dintre puţinele piese făcute în ţară este, totuşi, obiectivul optic al camerei de 3 megapixeli cu care e dotat satelitul. Obiectivul a fost produs la fosta Întreprindere Optică Română (IOR). „Aceasta ar putea fi considerată o premieră în domeniu, pentru că nu cred că sateliţi de asemenea dimensiuni sunt dotaţi cu camere atât de mari“, crede Bălan.

Goliat al nostru va călători gratuit în spaţiu, alături de satelitul italian Lares, de câteva sute de kilograme, pentru care Agenţia Spaţială Europeană a pus la dispoziţie racheta Vega. Pentru că mai avea loc, Vega va transporta, în aceeaşi cursă, încă nouă microsateliţi produşi de diverse ţări: Italia, Belgia, Franţa, Spania. România şi Elveţia îşi trimit în premieră câte un microsatelit în spaţiu cu această ocazie.

Acum, că s-au deprins cum se procedează, cei nouă autori vor să mai facă încă şase sateliţi.

MISIUNE

Goliat se pune cu praful cosmic

Goliat va transmite imagini ale teritoriului românesc, informaţii ce vor folosi, de exemplu, în cazurile de catastrofe naturale, ca să arate adevărata dimensiune a dezastrului, după cum explică Mugurel Bălan. În plus, satelitul va desfăşura două experimente. În primul va măsura doza totală de radiaţii din atmosferă - informaţii ce vor fi utile oricăror misiuni ulterioare în care vor pleca fiinţe vii în spaţiu. În cadrul celui de-al doilea experiment, satelitul va detecta micrometeoriţii (praful cosmic) care circulă cu viteză foarte mare (de zeci de kilometri pe secundă) şi erodează în timp panourile solare ale majorităţii sateliţilor sau ale altor obiecte care se află pe orbită. Informaţiile furnizate de microsatelitul nostru vor fi recepţionate în două staţii de cercetare - în Munţii Apuseni şi în Măgurele. Goliat va fi amplasat pe o orbită elicoidală, la o distanţă de 1.200 de kilometri de Pământ.