Despre Orasul Suceava

Întinderea teritoriului administrativ
Delimitarea teritorială a unităţii administrativ-teritoriale
Municipiul Suceava, reşedinţa judeţului cu acelaşi nume, se află situat în NE - ul ţării, pe două trepte principale de relief: platoul cu altitudinea maximă în dealul Zamca de 385 m şi
lunca cu terasele joase ale râului Suceava cu altitudinea sub 330 m, relieful său fiind rezultatul acţiunii factorilor externi, îndeosebi a apelor curgătoare colectate de râul Suceava.

Teritoriul administrativ al municipiului are o suprafaţă de 5210 ha organizată astfel :
Terenuri cu destinaţie agricolă 2314 ha din care:

- arabil 1984 ha
- vii -
- livezi 17 ha
- păşuni 273 ha
- fâneţe 40 ha
Terenuri neagricole - 2896 ha din care :

- forestier 573 ha
- ape, bălţi 186 ha
- drumuri 53 ha
- curţi, construcţii 2058 ha
- neproductiv 26 ha
(conform datelor furnizate de la Serviciul Cadastru-fond funciar)
Legăturile cu marile oraşe sunt asigurate prin următoarele drumuri principale :

E85 – DN 2(Bucureşti-Suceava–Siret), E676 – DN17(OrasulSuceava – Gura Humorului-Dej), E58 -
DN29(Suceava – Botoşani), DN29A(Suceava-Dorohoi).
Municipiul Suceava se află la o distanţă de 439 km(drum european E85) respectiv 447 pe calea ferată de capitala României, 42 km distanţă de municipiul Botoşani, 105 km de
municipiul Piatra Neamţ, 151 km de municipiul Iaşi şi la 192 km de municipiul Bistriţa- Năsăud.
Calea ferată, prin cele 3 gări (Iţcani, Burdujeni şi Şcheia), leagă orasul Suceava cu Bucureşti, cu localitatea Vicşani spre Ucraina şi cu municipiul Vatra-Dornei spre Transilvania.
Legăturile aeriene cu restul ţării sunt asigurate prin aeroportul de la Salcea.
Orasul Suceava se învecinează la:

- nord - comuna Mitocul Dragominei;
- nord-est - comuna Adâncata;
- est - comuna Salcea;
- sud-est - comuna Ipoteşti;
- sud-vest - comuna Moara;
- vest - comunele Şcheia şi Pătrăuţi.
Râul Suceava împarte municipiul reşedinţă de judeţ în următoarele zone: în dreapta
râului se află oraşul Suceava propriu-zis, iar pe partea stângă cartierele Iţcani şi Burdujeni.
Între cele doua zone s-au dezvoltat două zone industriale, amplasate în lunca majoră a râului
Suceava.

Capitolul II

Determinarea colectivităţii asupra căreia se exercită autoritatea
Consiliului Local şi a Primarului
Date privind înfiinţarea acesteia
Prima atestare documentară
Evoluţia istorică
Cercetările legate de trecutul istoric al municipiului sunt numeroase. Urmărirea
evoluţiei localităţii înseamnă, de fapt, o parcurgere a istoriei Moldovei. Localitatea şi-a luat
numele de la râul care, în paleoslava, înseamnă „sinuoasă”, „cu meandre”, „sucită”.
Sunt numeroase legendele istorice care se ocupă de apariţia localităţii, dar în toate
legendele se arată că vatra orasului Suceava de astăzi a fost schitul (biserica) Mirăuţilor,
care pe atunci nu avea nume.
Săpăturile arheologice au scos la lumină urme ale unor activităţi omeneşti datând
încă din paleolitic, precum şi din neoliticul timpuriu şi dezvoltat, evidenţiind existenţa unor
foarte vechi aşezări, cum sunt cele de tipul culturii Criş.
S-au găsit vestigii din epoca bronzului, din cea a fierului, urme geto-dacice. A fost
evidenţiată, de asemenea, continuitatea şi evoluţia ascendentă a locuirii în acest spaţiu, de-a
lungul întregii perioade de 1000 ani, cât a durat marea migraţie a popoarelor.
Factorii geografici şi economici au favorizat treptat transformarea aşezării rurale
iniţiale in târgul medieval de mai târziu. Locul avea să atragă, încă de la începutul mileniului
II d.Hr., unul din fluxurile comerciale ce se desprindea din marele drum trans-continental
Marea Neagră – Liov – Marea Baltică. Traseul noului drum comercial (al „Lembergului”),
pornind din Cetatea Albă şi trecând prin Lăpuşna – Iaşi – Hârlău – Suceava – Cernăuţi –
Coloneea – Liov şi mai departe va deveni o variantă tot mai importantă, conferind oraşului de
lângă vadul râului Suceava însemnătate şi condiţii noi de dezvoltare.
La jumătatea a doua a sec. al XIV – lea, Petru I Muşat îşi muta reşedinţa sa
voievodală de la Siret la Suceava care, în afara unui intens proces de extindere, oferea şi
condiţii naturale de apărare mai bune.
Primul document care atestă că Suceava a fost capitala ţării şi unde s-a petrecut
acest eveniment istoric, datează din 10 februarie 1388, încheiat între voievodul Petru Muşat
şi Vladislav Iagello, regele Poloniei.
În faza centralizării puterii politice, Suceava a beneficiat de o dezvoltare economică
pe măsura rolului ei de reşedinţă voievodală, depăşind, pe multe planuri, fostele capitale –
Baia şi Siret – de la începuturile statului feudal. De aici mai departe, evoluţia aşezării se
întrepătrunde profund cu destinul dezvoltării sale istorice.
La început, noua reşedinţă voievodală ocupa o suprafaţă de circa 10 ha, cu un nucleu
mai aglomerat de 3-4 ha, grupat în jurul bisericii Mirăuţi şi apărat cu şanţ de palisade. Petru I
Muşat regândeşte configuraţia aşezării.
O adevărată înflorire a cunoscut municipiul Suceava în sec. al XIV-lea şi al XV-lea,
când dezvoltarea negoţului şi meşteşugurilor a impus extinderea lui prin noi mahalale şi
suburbii. La finele sec. al XV-lea orasul Suceava – limitată de zona albiei majore a râului, de
marginea văii Şipotului şi de traseul actual al străzii Ştefan cel Mare – are o suprafaţa de 35
ha. În veacul al XV-lea orasul Suceava a cunoscut 4 incendii în 1445, 1476, 1485 şi 1487 care i-au
afectat serios fondul construit.
O preocupare constantă a domnilor moldoveni a fost protejarea comerţului autohton
faţă de concurenţa străină – fapt materializat şi prin acordarea Sucevei aşa-numitului drept
de vamă şi rolul de oraş – depozit. Domnia se îngrijea, în acelaşi timp, de stimularea prin
toate mijloacele a comerţului intern, extern şi de tranzit.
În această etapă a dezvoltării sale (sec. XV), aria zonei centrale a oraşului se extinde,
iar vatra construită cuprinde acum un adevărat ţesut de circa 108 ha, populaţia fiind în jur de
5000 locuitori. Despre oraş fac menţiuni diferiţi călători străini precum Giovanni Maria
Angiolello (1476) sau Bogdan Baksic Deodoto, episcop de Sofia. Fiind şi scaun de judecată
domnească şi reşedinţă preferată a domnului, a mitropolitului şi a sfatului ţării, orasul Suceava a
deţinut un important rol spiritual.
Oferind condiţii de apărare mai bune decât oricare altă cetate din ţara Moldovei,
orasul Suceava a fost menţinută, vreme de 160 de ani, drept reşedinţă domnească. Alexandru cel
Bun (1400-1432) şi Ştefan cel Mare (1457-1504) refac şi extind cetatea, adăugând noi ziduri
şi turnuri de apărare, incinte, ca şi Curtea Domnească. Petru Rareş va căuta să păstreze
neştirbit renumele cetăţii.
Secolul al XVI-lea si al XVII-lea reprezintă perioada cea mai înfloritoare a Sucevei
medievale. Suprafaţa aşezării avea în jur de 120 ha, iar unele izvoare contemporane o
consideră „citta principale de la Moldova”.
Din a doua jumătate a sec. al XVI-lea domnii sunt din ce în ce mai ataşaţi de
reşedinţa domnească de la Iaşi şi, treptat, rolul Sucevei se diminuează.
Un eveniment notabil se va petrece la 21 mai 1600 când porţile cetăţii se deschid
pentru a-l primi, cu supunere si entuziasm, pe Mihai Viteazu, domn al Ardealului, Ţării
Româneşti şi Moldovei, realizator, pentru scurta vreme, al idealului de unire a ţărilor locuite
de români.
În 1600 orasul Suceava este prădată şi incendiată de cazaci şi tătari. Sub Vasile Lupu (1634
–1653) orasul Suceava se revigorează, dar în 1653 are loc asediul cetăţii, timp de 12 săptămâni, de
către cazacii lui Timus Hmelniţchi. Războaiele polono-turce accelerează procesul de
decădere a oraşului. Sub Dumitraşcu Cantacuzino cetatea va fi distrusă din porunca
Sublimei Porţi. Spre finele sec. al XVII-lea polonii încearcă să - şi menţină garnizoana din
Suceava, fortificând mănăstirea armeană Zamca. În timpul Ducăi - Vodă (1678 – 1683) un
puternic cutremur provoacă un plus de distrugeri, numărul locuitorilor se împuţinează şi o
mare parte din oraş se nărui.
Voievodul – cărturar Dimitrie Cantemir în „Descriptio Moldaviae” consemnează
decăderea şi ruinarea fostei capitale a întregii Moldove.
Urmare a ocupaţiei habsburgice a Bucovinei, Curtea de la Viena, sprijinindu-se pe o
elita socială, fidelă stăpânirii, duce o politică în scopul de a reda Sucevei strălucirea de
odinioară. La 31 august 1786 orasul Suceava capătă rang de oraş comercial liber după ce, in
acelaşi an, se introdusese magistratul. Toate acestea lărgesc autonomia orăşenească
privilegiile si avantajele acordate atrăgând negustori, meseriaşi, funcţionari etc., într-un
adevărat mozaic de particularităţi şi confesiuni. Oraşul ocupa, în acel moment, o suprafaţă
de 190 ha.
Până în 1815 oraşul continuă redresarea sa economică şi edilitară primind, printre
altele, şi privilegiul de a ţine târg anual.
În perioada stăpânirii habsburgice, orasul Suceava devine capitală de ţinut având în frunte
un şoltuz ajutat de 12 pârgari. Se înfăptuieşte o reformă agrară.
Din 1868 orasul Suceava devine reşedinţă de judeţ condusă de un prefect, iar oraşul este
condus de un primar.
În cea de-a doua jumătate a sec. al XIX-lea oraşul ajunge un însemnat centru politic,
administrativ şi juridic, ceea ce conferă un impuls dezvoltării sale, dar creşterea economică
la începutul sec. XX este destul de lentă.
Se dezvoltă o reţea de ateliere meşteşugăreşti şi „fabrici” destinate prelucrării
produselor alimentare, din piele şi textilelor. Se construiesc trasee de cale ferată şi o serie de
instituţii publice (primăria orăşenească, liceul de băieţi, şcoli primare, mai multe bănci). La
începutul sec. XX se introduc alimentarea cu apă, canalizarea oraşului şi, totodată, se
construieşte o uzină electrică. Populaţia creşte, ajungând la 11.000 locuitori.
Anul 1918 este anticipat de o puternica emulaţie culturală a românilor în serviciul
emancipării naţionale şi sociale, al unităţii şi independenţei. Stăpânirea habsburgică, ca şi

contactul cu alte etnii (germani, cehi şi alţii) a condus la înţelegerea însemnătăţii instruirii
individuale şi a unei discipline sociale liber consimţite. Aceste condiţii au creat, de
asemenea, o certă disponibilitate colectivă spre ordine şi eficienţă, făcând posibilă
statornicirea unui nivel de civilizaţie ridicat.
În perioada interbelică orasul Suceava nu cunoaşte o dezvoltare industrială deosebită,
comparativ cu alte centre româneşti. Populaţia creşte la 17.000 locuitori.
Se măreşte numărul atelierelor meşteşugăreşti, fabricilor şi al unităţilor de
învăţământ.
Prin organizarea administrativ-teritorială adoptată curând după război, orasul Suceava
devine reşedinţa fostei regiuni cu acelaşi nume, care îngloba actualele judeţe orasul Suceava şi
Botoşani. Oraşul a cunoscut o dezvoltare demografică explozivă, concomitent cu sporirea
teritoriului urban şi o intensă activitate edilitară.
Din 1968, orasul Suceava devine, în noua organizare teritorial-administrativă, municipiu şi
reşedinţă de judeţ, iar o parte din localităţile învecinate au devenit cartiere. La ora actuală,
municipiul Suceava înglobează următoarele cartiere şi zone:
- Cartierul George Enescu;
- Cartierul Obcini cu Zona Autoservice (s-a format prin extinderea Sucevei pe o
parte a teritoriului deţinut până atunci de comuna Sf. Ilie);
- Cartierul Zamca;
- Cartierul Iţcani;
- Zona Centru;
- Zona Areni;
- Zona Metro;
- Cartierul Burdujeni, format după 1950 pe structurile vechii comune suburbane
Sucevei ce purta acelaşi nume, înglobează, la ora actuală, sub-cartierele:
Burdujeni Sat, Cuza Vodă I, Cuza Vodă II, Cuza Vodă III, Burdujeni Gară,
Privighetorii şi cu zonele rezidenţiale Gheorghe Doja, Mitocelului şi Aleea
Dumbrăvii;
- Zona Industrială Traian Vuia;
- Zona Industrială Valea Sucevei;
- Zona Lunca Sucevei;
- Zona Serelor;
- Zona Cernăuţi;
- Zona Cetăţii de Scaun;
- Zona Tătăraşi.
(datele au fost furnizate de Serviciul Urbanism, autorizare construcţii şi protecţia mediului)
Capitolul III

Populaţia unităţii administrativ-teritoriale; componenţa etnică; ocupaţie
Evoluţia numărului şi structurii populaţiei a avut şi are în continuare, implicaţii
profunde asupra dezvoltării economice şi sociale a municipiului orasul Suceava.
De-a lungul anilor, populaţia oraşului a cunoscut creşteri rapide şi modificări în
structura sa pe grupe de vârstă, în funcţie de factorii economici, politici, sociali, istorici,
biologici, care se reflectă în dinamica populaţiei astfel :
(datele pentru anul 2006 au fost furnizate de Direcţia Evidenţa Populaţiei)
Anul 1930 1941 1956 1966 1974 1981 1991 1992 2002 2006
Populaţia 17.665 21.903 20.449 37.697 49.983 78.034 108.110 114.462 108.735 115.432
Populaţia totală stabilă în orasul Suceava la data de 30.08.2006 este de 115.432 locuitori
din care 59.618 sunt femei iar bărbaţi sunt 55.814. De menţionat este faptul că privitor la
populaţia municipiului se observă fluctuaţii majore dacă luăm ca bază de referinţă perioada

2000-2006. Mai exact în anul 2000, conform datelor statistice prelevate de la Institutul
Judeţean de Statistică Suceava, exista o populaţie de 117615 locuitori, din care 60239 femei
şi 57376 bărbaţi, urmând ca în anul 2004 să atingă numărul de 107513 din care 55715 erau
femei şi 51798 erau bărbaţi. Având în vedere că rata natalităţii, pe întreaga perioadă de
referinţă, a fost mai mare decât cea a mortalităţii, deducem că pe parcursul acestei perioade
municipiul Suceava a cunoscut o semnificativă migrare a populaţiei. Datorită premiselor
create de factorii economico-sociali, se preconizează o continuă creştere a populaţiei în
judetul Suceava.
Ramurile în care muncesc locuitorii municipiului sunt : comerţ, industrie, construcţii,
agricultură, silvicultură, transport, telecomunicaţii, învăţământ-cultură, artă şi ştiinţă,
sănătate, administraţie, financiar-bancară, gospodărie comunală, turism şi alte domenii ce
implica prestările de servicii.
Capitolul IV

Localitatea de reşedinţă: însemnele specifice ale localităţii
Numărul şi apartenenţa politică a membrilor Consiliului Local, precum şi
data constituirii acestuia
Consultarea cetăţenilor
Acordarea titlului de „Cetăţean de Onoare al municipiului Suceava”
Menţiuni privind cooperarea sau asocierea cu alte autorităţi ale
administraţiei publice locale din ţară şi din străinătate

1. Localitatea de reşedinţă: însemnele specifice ale localităţii
Însemnele oraşului sunt stema municipiului Suceava şi drapelul României.
Stema este semnul distinctiv al municipiului şi cuprinde următoarele elemente:
Stema: Scut albastru cu o cetate crenelată de argint dotată cu ferestre luminate
negru, aşezată pe o platformă verde. În faţa cetăţii, Sf. Gheorghe ecvestru (cal alb) nimbat
de aur purtând mantie, brâu şi cizme roşii, străpungând balaurul negru cu o lance de aur. În
CHEF - ul scutului, se află capul de bour însoţit de o stea cu cinci raze între coarne, flancat
în dreapta de o stea cu opt raze şi o semilună în stânga, toate de aur. Scutul este timbrat cu
o coroană murală cu şapte turnuri de argint.
Semnificaţia: Veche capitală a Moldovei, Sf. Gheorghe –patronul oraşului.
2. Numărul şi apartenenţa politică a membrilor Consiliului Local, precum şi
data constituirii acestuia

Consiliul Local al orasului Suceava a fost înfiinţat prima dată sub actuala
denumire prin H.C.L. nr.3 din 29 februarie 1992, constituindu-se în noua componenţă de
fiecare dată după desfăşurarea alegerilor locale.
Actualul Consiliu Local a fost constituit prin H.C.L. nr.164 din 25 iunie 2004 odată cu
validarea consilierilor aleşi la data de 6 iunie 2004.
Consiliul Local al orasului Suceava este format, în conformitate cu prevederile
Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, din 23 de consilieri locali având, după data
de 10 august 2006, următoarea structură politică: Partidul Naţional Liberal – 7 consilieri locali, Partidul Social Democrat – 7 consilieri locali, Partidul Conservator – 2 consilieri locali,
Partidul Democrat – 4 consilieri locali, Partidul România Mare - 1 consilier local si 2 consilieri
locali independenţi.

Constituirea comisiilor de specialitate a fost hotărâtă prin H.C.L. nr.172 din 9 iulie
2004 sub următoarea formă :
- Comisia amenajarea teritoriului, urbanism – 7 consilieri;
- Comisia economico-financiară, juridică, disciplinară – 5 consilieri;
- Comisia servicii publice – 5 consilieri;
- Comisia învăţământ, relaţii externe, sănătate, protecţia mediului, familie,
cultură, culte şi protecţie socială – 3 consilieri;
- Comisia tineret, sport, turism – 3 consilieri;
3. Consultarea cetăţenilor

Cetăţenii municipiului au dreptul de a participa, prin modalităţile prevăzute de lege, la
viaţa politică, economică, socială, culturală, religioasă şi sportivă a municipiului.
Populaţia poate fi consultată, prin referendum, cu privire la problemele locale de
interes deosebit, pe baza hotărârii Consiliului Local, la propunerea primarului, care va
asigura măsurile organizatorice pentru desfăşurarea referendumului.
Consultarea cetăţenilor se poate face şi prin adunări populare organizate pe cartiere
sau străzi, la solicitarea unor comitete de iniţiativă.
Propunerile comitetului de iniţiativă privind consultarea cetăţenilor în adunări populare
se depun la primar sau la Consiliul Local, care vor dispune, în urma analizei întreprinse,
convocarea şi organizarea adunării populare.
Convocarea se face prin aducerea la cunoştinţă publică a scopului, datei şi locului
unde urmează să se ţină adunarea.
Adunarea populară este valabil constituită în prezenţa majorităţii reprezentanţilor
familiilor şi adoptă propuneri cu jumătate plus unu din numărul celor prezenţi.
Propunerile se consemnează într-un proces-verbal, care se înaintează primarului.
Primarul are obligaţia de a aviza propunerile şi a le înainta Consiliului Local pentru a
hotărî. Soluţia adoptată de Consiliul Local va fi adusă la cunoştinţă publică.
4. Acordarea titlului de „Cetăţean de Onoare al municipiului Suceava”

Titlul de „Cetăţean de Onoare al municipiului Suceava” reprezintă cea mai înaltă
distincţie acordată de către municipalitate unor cetăţeni români sau străini.
Acordarea titlului de „Cetăţean de Onoare al municipiului Suceava” se face
respectând Regulamentul aprobat de către Consiliul Local prin Hotărârea nr.55 din
24.04.2000, modificat şi completat prin HCL nr.296/2004.
Se poate acorda titlul „Cetăţean de onoare al municipiului Suceava”:
a) unor înalte personalităţi politice, ştiinţifice sau culturale care, prin activitatea lor
socio-profesională, au contribuit la realizarea unor noi legături ştiinţifice,
culturale sau economice cu efecte favorabile municipiului Suceava;
b) celor care, prin activitatea lor cotidiană creează în ţară sau peste hotare o
imagine deosebită municipiului şi României, având ca rezultate realizarea
unor puternice legături economico-sociale sau de altă natură, în beneficiul
cetăţenilor comunităţii respective;
c) cetăţenilor români sau străini care desfăşoară activităţi caritabile în municipiul
Suceava, beneficiari ai acestei activităţi fiind orfanii, bătrânii, copiii abandonaţi,
handicapaţi sau instituţiile care adăpostesc şi îngrijesc aceşti defavorizaţi ai
sorţii;
d) foştilor deţinuţi politici sau veterani de război care prin activităţile lor ulterioare
au adus un aport deosebit la realizarea unei imagini pozitive a municipiului
Suceava în lume sau au contribuit la realizarea unei legături între municipiu şi
alte localităţi;
e) ofiţerilor armatei române care s-au distins prin fapte de arme, asigurând astfel
siguranţa naţională şi securitatea statului sau dezvoltarea economico-socială
a ţării prin prestaţia lor ştiinţifică, tehnică, economică sau educativă;
f) acelor personalităţi care prin performanţele lor au contribuit la afirmarea şi
creşterea prestigiului oraşului Suceava;
g) unor sportivi născuţi sau formaţi în municipiul Suceava, cu rezultate de
excepţie în competiţiile sportive internaţionale (campioni mondiali sau
europeni);
h) celor care au trecut în eternitate dar care, prin prestigioasa lor activitate au
promovat imaginea municipiului Suceava şi a ţării;
Legea nr.351/2001 pentru aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional –
Secţiunea a IV a – Reţeaua de localităţi, atribuie municipiului Suceava rangul II ca expresie
a importanţei actuale şi din punct de vedere administrativ, politic, social, economic şi cultural.

5. Menţiuni privind cooperarea sau asocierea cu alte autorităţi ale
administraţiei publice locale din ţară şi din străinătate
Consiliul Local poate hotărî înfiinţarea, în condiţiile legii, a unor societăţi comerciale,
asociaţii, agenţii şi poate organiza alte activităţi, în scopul executării unor lucrări de interes
local, cu capital social constituit prin aportul Consiliului Local şi al altor persoane juridice sau
fizice.
De asemenea, deliberativul local hotărăşte asocierea cu alte consilii locale, precum şi
cu agenţi economici din ţară şi din străinătate, în scopul realizării şi exploatării unor lucrări de
interes comun.
În plus, Consiliul Local hotărăşte stabilirea legăturilor de colaborare şi înfrăţire cu
localităţi din străinătate, în condiţiile prevăzute de lege. Astfel, prin HCL nr. 55/2003 s-a
aprobat Acordul de parteneriat privind colaborarea şi înfrăţirea între municipiul Suceava şi
oraşul Cernăuţi – Ucraina şi prin HCL nr. 173/2003 s-a aprobat Acordul de parteneriat privind
colaborarea şi înfrăţirea între municipiul Suceava şi oraşul Sosnowiec - Polonia.
Capitolul V

Autorităţile administraţiei publice locale, sediul acestora
Principalele instituţii din domeniul educaţiei, culturii, sănătăţii,
asistenţei sociale, presei, radioului, televiziunii şi altele asemenea
Autorităţile administraţiei publice locale din municipiu şi autorităţile administraţiei
publice de la nivel judeţean îşi au sediul în municipiul Suceava.
Prefectura Judeţului Suceava şi Consiliul Judeţean Suceava îşi desfăşoară activitatea
în fostul edificiu al primăriei oraşului, construit în perioada 1903-1904, pe strada Ştefan cel
Mare nr.36.
După ce a funcţionat o mare perioada de timp în clădirea de pe strada Ştefan cel
Mare nr.56, fosta clădire a închisorii Suceava astăzi aparţinând Ministerului Justiţiei, Primăria
Municipiului Suceava beneficiază de un sediu modern, având locaţia - B-dul 1 Mai nr.5A, ce
reuneşte mare parte din serviciile publice destinate rezolvării cererilor cetăţenilor. Principalele instituţii din domeniul educaţiei, culturii, sănătăţii,
asistenţei sociale, presei, radioului, televiziunii şi altele asemenea
La nivelul municipiului Suceava există, odată cu începutul anului şcolar 2006-2007,
un număr total de 53 unităţi de învăţământ preuniversitar acreditate structurate astfel:

- grădiniţe de copii – 21 – din care 14 cu program normal, 6 cu program
prelungit şi 1 în regim privat;
- şcoli cu clasele I – VIII – 11 din care 10 în sistem de stat şi 1 în sistem privat;
- licee şi colegii naţionale – 14 – din care 12 licee şi colegii naţionale în regim
de stat şi 2 în regimul privat;
- şcoli speciale – 1 în regim public;
- şcoli postliceale – 5 – din care 4 în sistemul privat şi 1 în sistemul public.
(datele au fost furnizate de către Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava)
Totodată, la nivelul municipiului reşedinţa de judeţ există o instituţie de învăţământ
universitar şi trei centre de învăţământ la distanţă ale unor universităţi particulare acreditate
la nivel naţional.
În anul 2006, la nivelul municipiului reşedinţă de judeţ se înregistrează următoarea
situaţie privind numărul unităţilor ce funcţionează în domeniul medical:
Numărul unităţilor spitaliceşti – 2, din care 1 în sistem public şi 1 în sistem
privat
Numărul unităţilor farmaceutice – 57 în sistem privat
Numărul punctelor farmaceutice – 2 în sistem privat
Numărul depozite farmaceutice – 5 în sistem privat

Tabel cu numărul de cabinete medicale existente în municipiul Suceava

Profilul cabinetului medical Sistem public Sistem privat Total
Medicină dentară 26 61 87
Medicină generală 53 12 65
Medicină de specialitate 43 42 85

TOTAL 122 115 237
Societăţi comerciale prestatoare de servicii medicale de specialitate - 28
Imobile proprietate a municipiului Suceava în care funcţionează dispensare
medicale - 9
(datele au fost furnizate de Autoritatea de Sănătate Publică a Judeţului Suceava)

Totodată, în anul 2006, la nivelul municipiului Suceava, se înregistrează, în domeniul
sanitar-veterinar, un număr de 2 depozite în sistem privat, 5 puncte farmaceutice private, 6
dispensare din care 5 aflate în sectorul privat şi 1 în sistem public şi 5 circumscripţii de
control alimentar.
(date furnizate de Direcţia Sanitar – Veterinară Suceava)
Muzeul judeţean - str. Ştefan cel Mare, nr.33, înfiinţat în anul 1900, expune
interesante piese care evocă trecutul bogat în evenimente şi fapte eroice ale locuitorilor
meleagurilor sucevene, din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre; un interes aparte îl
prezintă „sala tronului” în care mobilierul, costumele şi alte obiecte reconstituie atmosfera de
la curtea lui Ştefan cel Mare.
Muzeul de artă populară - strada Ciprian Porumbescu nr.5; funcţionează în clădirea
fostului han domnesc, construcţie de la sfârşitul secolului al XVI-lea; adăposteşte colecţii de
etnografie şi artă populară.
Muzeul de ştiinţe ale naturii – str. Ştefan cel Mare nr.23; expune colecţii de
paleontologie, flora şi faună din zonă.
Muzeul Satului bucovinean - în preajma cetăţii de Scaun - în aer liber, unde sunt
expuse monumente de arhitectură populară şi instalaţii populare din sec. XVII - XX, din
Bucovina.
Fondul memorial documentar „Simeon Florea Marian”- Aleea S. Fl. Marian nr.2;
cuprinde obiecte personale, publicaţii, manuscrise care au aparţinut folcloristului şi
etnografului(1847-1907).

Casa culturii – strada Ştefan cel Mare - frumoasa construcţie din anul 1968, dispune
de Săli de spectacole, spaţii pentru activităţi de club s.a.
În domeniul mass-media, în municipiul Suceava funcţionează:

- 5 posturi de radio aflate în sectorul privat;
- 1 post de televiziune aflat în sectorul privat;
- 8 publicaţii din care: 3 cotidiene aflate în sectorul privat, 2 săptămânale aflate
în sectorul privat şi 3 reviste cu tiraj periodic din care 2 sunt incluse în sectorul
privat iar 1 este inclusă în sectorul public
Principalele instituţii de asistenţă socială din municipiu sunt:
- Direcţia Judeţeană pentru Protecţia Drepturilor Copilului Suceava – str. B-dul
George Enescu nr.16; a fost înfiinţată în anul 1997; se află în subordinea
Consiliului Judeţean şi are ca obiectiv general protecţia copilului aflat în
dificultate şi sprijinirea tinerilor de-instituţionalizaţi;
- Direcţia pentru Dialog, Familie şi Solidaritate Socială – str. Tudor Vladimirescu
f.n., coordonează modul de aplicare a măsurilor guvernamentale de protecţie
socială, prestaţii sociale, acreditează instituţiile care oferă servicii de asistenţă
socială de stat sau private.
Capitolul VI

Căile de comunicaţie existente şi categoria acestora
Modalitatea de atribuire şi schimbare a denumirilor de străzi, pieţe şi de
obiective de interes public
Municipiul Suceava dispune de o reţea stradală însumând 138,528 km care sunt
clasificate astfel:

• 22,125 km - străzi categoria I-a - reprezentând 15,97% din total
• 17,855 km - străzi categoria a –II-a - reprezentând 12,89% din total
• 34,187 km - străzi categoria a – III-a - reprezentând 24,68% din total
• 64,361 Km – străzi categoria a – IV-a - reprezentând 46,46% din total
Din lungimea totală a străzilor municipiului Suceava 82,585 km reprezintă lungimea
străzilor cu îmbrăcăminte din asfalt, 13,831 km reprezintă lungimea străzilor cu îmbrăcăminte
din beton, restul de 42,112 km reprezintă lungimea străzilor cu îmbrăcăminte din balast.
Suprafaţa părţii carosabile a străzilor din municipiul Suceava reprezintă 960.406 mp
din care 553.193 mp sunt ocupaţi cu covor asfaltic, 120.050 mp au îmbrăcămintea din beton
şi 287.163 mp au îmbrăcămintea din balast, iar suprafaţa totală a trotuarelor este de 148.339
mp din care 85.443 mp sunt alocaţi zonei stradale pe care există turnat covor asfaltic şi
62.896 mp sunt alocaţi zonei stradale îmbrăcată în beton.
Atribuirea şi schimbarea denumirilor de străzi, pieţe şi de obiective de interes public
local este de competenţa Consiliului Local, proiectele de hotărâri putând fi adoptate după ce
a fost solicitat avizul comisiei judeţene de atribuire de denumiri în conformitate cu prevederile Legii nr.48/2003 de modificare şi aprobare a Ordonanţei Guvernului nr.63/2002 privind
atribuirea si schimbarea de denumiri.
(conform datelor furnizate de la Serviciul Administrare Străzi)
Capitolul VII

Principalele funcţiuni economice, capacităţi de producţie diversificate
din sectorul secundar şi terţiar

Dezvoltarea municipiului a cunoscut o creştere permanentă în timp, ea fiind strâns
legată de evoluţia populaţiei.

Prin statutul căpătat în 1968, în urma reorganizării administrativ-teritoriale a ţării,
orasul Suceava devine centru polarizator al zonei, dezvoltându-se în ritm accelerat,
graţie politicii de industrializare forţată (circa jumătate din producţia industrială a judeţului
este realizată în orasul Suceava).
Conjunctura economică şi politică internă şi internaţională de după 1989 a influenţat
defavorabil industria suceveană, determinând pierderea unor pieţe de desfacere,
accentuarea concurenţei prin penetrarea produselor de import în pieţele tradiţionale,
înlocuirea sistemului de producţie-distribuţie centralizat cu mecanismele economiei de piaţa.
Economia actuală a municipiului se întemeiază pe industrie, activităţi agricole,
transporturi, turism, construcţii, comerţ şi activităţi din domeniul serviciilor.
Principalele ramuri industriale prezente în paleta activităţilor sucevene sunt:
construcţii de maşini (rulmenţi, maşini-unelte şi piese de schimb destinate, cu precădere,
investiţiilor industriale mari,etc.), textilă, confecţii şi încălţăminte, prelucrarea lemnului
(exploatare şi prelucrare primară a lemnului, transportul lemnului brut şi a produselor din
lemn de la locul de exploatare şi depozitare până la locul de prelucrare, producere şi
comercializare mobilă, placaje, panele, plăci fibrolemnoase, melaminate, furnire), celuloză şi
hârtie, alimentară (morărit şi panificaţie, conserve şi preparate din carne, vinificaţie, bere,
industrializare lapte), chimica etc.

Din analiza ponderii ramurilor în producţia industrială a municipiului se constată că
ramuri ca cea alimentară, celuloza şi hârtie, materiale de construcţii se menţin constante ca
aport în producţia industrială; creşteri se înregistrează în industria textilă, confecţii şi
încălţăminte; industria chimica a suferit o cădere impresionantă, prin închiderea întreprinderii
de fibre artificiale, cea mai reprezentativă unitate a acestei ramuri în municipiu.
Comerţul reprezintă obiectul de activitate principal pentru 80% din numărul total al
societăţilor comerciale, 68% dintre acestea practicând comerţul cu amănuntul iar restul
comerţul cu ridicata. Reţeaua comercială şi de prestări servicii a orasului Suceava s-a
dezvoltat cu respectarea principiilor generale privind desfăşurarea activităţii comerciale –
principiile liberei concurenţe, protecţiei sănătăţii, securităţii şi intereselor economice ale
consumatorilor.

Dezvoltarea reţelei comerciale şi de prestări servicii în zonele în care aceasta era
deficitară s-a realizat prin schimbarea destinaţiei unor spaţii de locuit la parterul blocurilor.
Un punct important în activitatea comercială îl constituie Bazarul în care îţi
desfăşoară activitatea ponderea cea mai însemnată dintre comercianţii ambulanţi ai
municipiului Suceava.
Principalele unităţi de transport se grupează în unităţi de transport local, organizate
ca societăţi comerciale, axate pe transportul de mărfuri şi călători, unităţi specializate în
distribuţia de carburanţi, reţele şi unităţi de transport de cale ferată din cadrul S.N.C.F.R. şi
transport aerian.

Turismul, ca activitate complexă de natură economică, are premize deosebit de
favorabile de a căpăta amploare în viitor.
Ceea ce au izbândit voievozii în veac stă astăzi mărturie călătorilor care vin pe aici,
pentru că dincolo de piatră şi sânge Cetatea de Scaun aduce cultura, iar pentru cei în
căutare de taine ale izbăvirii înseamnă religie.
Datorită potenţialului turistic natural cât şi a celui antropic existent la nivelul
orasului Suceava, se constată că se pot realiza multe sorturi de turism începând cu :
♦ Turismul istoric :

- Cetatea de Scaun , una dintre cetăţile glorioase româneşti, construită în timpul
domniei lui Petru I Muşat;
- Cetatea Şcheia, aflată pe dealul Zamca;
- Curtea Domnească, situată în perimetrul vechiului oraş medieval;
- Hanul Domnesc - situat in partea centrală a municipiului, una dintre cele mai vechi
construcţii civile din oraş (parterul datează de la sfârşitul sec .al XVI-lea);
♦ Turismul religios :

- Biserica Mirăuţi, Mănăstirea Sf. Ioan cel Nou, Mănăstirea Teodoreni,
Mănăstirea Zamca, Mănăstirea Hagicadar, Biserica Sf. Dumitru, Biserica Sf.
Vineri, Biserica Beizadelelor, Biserica Sf. Ilie etc.
♦ Turismul cultural :

- Muzeul Naţional al Bucovinei cu 10 secţii specializate şi 256.200 de exponate;
Muzeul Satului din Bucovina; Casa Culturii Suceava; Casa memorială Simeon Florea
Marian;
♦ Turismul de recreare şi agrement:

- rafinamentul culinar specific bucovinean, spectacole, târguri şi festivaluri
♦ Turism ştiinţific:
- Universitatea „Ştefan cel Mare”; Planetariul Suceava; Staţiunea de Cercetare Agricolă
♦ Turismul de afaceri:

- centre comerciale, construcţii, industrie şi producţie, sectorul serviciilor (includem
aici şi sectorul turismului şi cel bancar), factorii demografici (includem printre aceştia
şi aspectele legate de forţa de muncă şi calificarea existentă la nivelul acesteia),
poziţionarea geografică, infrastructura locală;
♦ Turismul sportiv:

- Stadionul municipal „Areni”; Patinoarul artificial; parcul dendrologic „Şipote”;
Ştrandul din zona Iţcani; Sala Sporturilor „Unirea”; Sala de Sport a Liceului cu
Program Sportiv Suceava.
Municipiul Suceava, pe lângă numeroasele monumente de valoare istorică,
arhitecturală şi artistică excepţională pe care le deţine, îndeplineşte şi rolul de principal
centru de cazare şi orientare turistică la nivelul judeţului Suceava. Conform datelor statistice
provenite de la Institutul Judeţean de Statistică, se constată o creştere a numărului total de
unităţi de cazare de la 14, existente în anul 1999, la 16, în anul 2004. Totodată, se observă o
creştere semnificativă a locurilor de cazare turistică. Mai exact, faţă de anul 2003, în 2004
apare o creştere cu 103 locuri de cazare în unităţile de cazare turistică astfel încât municipiul
Suceava ajunge să înregistreze 1155 de locuri de cazare pentru turiştii aflaţi pe teritoriul său.
În plus, trebuie privit ca fiind relevant pentru unităţile de cazare turistică şi creşterea calităţii
serviciilor combinate care formează produsul turistic – produs turistic marcat, de altfel, de un
caracter de intangibilitate esenţialmente contând, în fapt, percepţia.
Capitolul VIII

Servicii publice locale existente
Elementul economic al unui serviciu public îl reprezintă nevoia generală pentru acel
serviciu, iar elementul organic al acestuia este legătura sa cu autoritatea desemnată să-l
tuteleze.
În prezent sub autoritate locala se află următoarele categorii de servicii publice de
bază (universale): alimentarea cu apă, canalizarea, salubritatea, alimentarea cu energie
termică produsă centralizat, transportul în comun de persoane, întreţinerea drumurilor,
semnalizarea pe drumurile publice şi parcaje, servicii culturale, asistenţă socială,
aprovizionarea populaţiei (pieţele), întreţinere spaţii verzi, cimitire, servicii administrative (ex.
autorizări, licenţe etc.), iluminatul public, paza şi ordinea publică realizată şi prin intermediul
serviciului de Poliţie Comunitară.
Serviciile publice de gospodărie comunală (apă-canalizare, furnizare energie termică,
salubrizare, transport public local, iluminat public), colaborarea cu operatorii, urmărirea
modului de prestare a serviciului sunt atribuţii ale Direcţiei Tehnice – Coordonare Servicii
Publice.

Direcţia de Asistenţă Socială – serviciu public de subordonare locală - are ca scop
identificarea şi soluţionarea problemelor sociale ale comunităţii prin realizarea de măsuri,
programe, activităţi şi servicii specializate de protejare a persoanelor cu probleme sociale,
aflate în dificultate, care nu au posibilitatea de a realiza prin mijloace şi eforturi proprii un
mod normal şi decent de viata, ocrotirea minorilor precum şi a oricăror persoane aflate în
nevoi. In acest scop, in municipiu prezenta direcţie administrează 2 cantine sociale care
ajung să deservească categoriile de persoane aflate în dificultate.
Aprovizionarea populaţiei se face prin intermediul a 7 pieţe publice (Piaţa Centrală,
Piaţa Burdujeni, Piaţa Agroalimentara En-Gross Burdujeni, Piaţa George Enescu, Piaţa
Obcini, Piaţa Iţcani si Bazarul Suceava) administrate de către Direcţia Administraţia Pieţelor
– serviciu public de subordonare locală.
Serviciul public întreţinere spaţii verzi şi de administrare a celor 9 cimitire existente pe
raza teritorială a municipiului Suceava, din care 1 în sistem public (Cimitirul Pacea), 1 în
administrare privată pe baza unui parteneriat public-privat (cimitirul delimitat ca extindere a
Cimitirului Pacea) şi 7 care sunt arondate parohiilor (Cimitirul Armenesc - str. Zamca,
Cimitirul „Sf. Simion” - str. Zamca, Cimitirul „Sf. Vineri”- str. George Enescu f.n., Cimitirul
Burdujeni – str. Eternităţii, Cimitirul Iţcani - str. Sublocotenent Turturică, Cimitirul Parohiei
Adormirea Maicii Domnului – str. Nicolae Labiş, Cimitirul Parohiei Sf. Arhangheli Mihail şi
Gavril – vis-a-vis de Cimitirul Pacea), este asigurat de către Direcţia Domeniului Public, un
alt serviciu public de subordonare locală.
(date furnizate de la Direcţia de Asistenţă Socială, Direcţia Administraţiei
Pieţelor, Direcţia Administraţiei Domeniului Public)
Acest text a fost modificat şi completat de către Serviciul de Integrare Europeană şi Strategii
de Dezvoltare.
Capitolul IX

Patrimoniul public şi privat, componenţa şi întinderea acestuia
Administrarea domeniului public
Domeniul public al municipiului este alcătuit din bunurile prevăzute la art.135 alin.(4)
din Constituţie bunurile menţionate mai jos precum şi din alte bunuri de uz sau de interes
public local, declarate ca atare prin hotărâre a Consiliului Local, dacă nu sunt declarate prin
lege bunuri de uz sau de interes public naţional sau judeţean
• drumurile comunale, vicinale si străzile;
• pieţele publice, comerciale, târgurile, oboarele şi parcurile publice, precum şi zonele de
agrement;
• lacurile şi plajele care nu sunt declarate de interes public naţional sau judeţean;
• reţelele de alimentare cu apa, canalizare, termoficare, gaze, staţiile de tratare şi epurare
a apelor uzate, cu instalaţiile, construcţiile şi terenurile aferente;
• terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea consiliul local şi primăria, precum şi
instituţiile publice de interes local, cum sunt: teatrele, bibliotecile, muzeele, spitalele,
policlinicile şi altele asemenea;
• locuinţele sociale;
• statuile şi monumentele, daca nu au fost declarate de interes public naţional;
• bogăţiile de orice natură ale subsolului, în stare de zăcământ, daca nu au fost declarate
de interes public naţional;
• terenurile cu destinaţie forestieră, daca nu fac parte din domeniul privat al statului şi daca
nu sunt proprietatea persoanelor fizice ori a persoanelor juridice de drept privat;
• cimitirele orăşeneşti şi comunale.
Domeniul public al orasului Suceava a fost atestat prin HGR nr.1357/27.12.2001 şi este
înscris în anexa nr.2 la aceasta.

Domeniul privat al municipiului este alcătuit din bunuri aflate în proprietatea lui şi care
nu fac parte din domeniul public. Asupra acestor bunuri, unitatea administrativ teritorială are
drept de proprietate privată.
Domeniul privat al orasului Suceava a fost atestat prin H.C.L. nr.3/26.01.2006 şi
este înscris în anexa la hotărâre.
În conformitate cu prevederile Legii administraţiei publice locale, între atribuţiile
principale ale Consiliului Local sunt menţionate şi administrarea domeniului public şi a
domeniului privat al oraşului , hotărând cu privire la darea în administrare, concesionarea
sau închirierea bunurilor proprietate publică a comunei sau oraşului precum şi cu privire la
vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a comunei sau
oraşului.
Administrarea domeniului public

Bunurile din domeniul public sunt:

• Inalienabile – nu pot fi înstrăinate; ele pot fi date în administrare, concesionate sau
închiriate, în condiţiile legii.
• Insesizabile – nu pot fi supuse executării silite şi asupra lor nu pot constitui
garanţii reale.
• Imprescriptibile – nu pot fi dobândite de către alte persoane prin uzucapiune.
I. Bunurile din domeniul public pot fi date, după caz, în administrarea regiilor autonome, a
prefecturilor, a autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, a altor instituţii publice
de interes naţional, judeţean sau local. Darea în administrare se realizează prin Hotărâre
a Consiliului Local. Titularul dreptului de administrare poate să posede, să
folosească bunul şi să dispună de acesta, în condiţiile actului prin care i-a fost dat bunul
în administrare. In conformitate cu dispoziţiile Legii nr.213/1998, titularul dreptului de
administrare poate să închirieze bunul primit în administrare (în condiţiile legii), contractul
de închiriere putând fi încheiat de către titularul dreptului de proprietate (unitatea
administrativ-teritorială) sau de către titularul dreptului de administrare. În cazul în care
contractul de închiriere se încheie de către titularul dreptului de administrare, acesta are
dreptul să încaseze din chirie o cotă parte între 20 – 50%, cotă ce va fi stabilită prin
Hotărâre a Consiliului Local.
Pentru bunurile proprietate publica a municipiului Suceava aflate in administrarea
unităţilor de invatâmant preuniversitare, prin HCL nr.174/28.09.2001, Consiliul Local al
Municipiului Suceava a hotărât ca acestea să încaseze din chirie o cotă parte de 50% în
condiţiile în care vor încheia contracte de închiriere în calitatea de titulari ai dreptului de
administrare.

II. Consiliul Local poate da în folosinţă gratuită, pe termen limitat, bunuri mobile şi
imobile, proprietate publică, persoanelor juridice fără scop lucrativ, care desfăşoară activitate
de binefacere sau de utilitate publică ori serviciilor publice.

III. Consiliul Local hotărăşte asupra concesionării bunurilor ce aparţin domeniului
public. Concesionarea se face prin licitaţie publică, organizată în condiţiile legii.
În conformitate cu prevederile Legii nr.50/1991 privind autorizarea construcţiilor,
republicată, modificată şi completată, terenurile aparţinând domeniului public al unitaţii
administrativ-teritoriale se pot concesiona numai în vederea realizării de construcţii sau de
obiective de uz şi/sau de interes public, cu respectarea documentaţiilor de urbanism
aprobate potrivit legii.
Procedura de concesionare precum şi modul de întocmire a contractului de
concesiune sunt reglementate prin legi speciale .Iniţiativa concesionării o poate avea
concedentul sau orice investitor interesat. Iniţierea concesionării are la bază un studiu de
oportunitate, efectuat în prealabil de către concedent. Studiul de oportunitate va fi aprobat
prin Hotărâre a Consiliului Local.
Concesionarea se aprobă pe baza caietului de sarcini al concesiunii prin hotărâre a
Consiliului Local.
Concesionarea se realizează prin licitaţie publică sau prin negociere directă.
Procedura de negociere directă este aplicabilă în cazul în care licitaţia publică nu a condus la
desemnarea unui câştigător.
Limita minimă a preţului concesiunii se stabileşte de către Consiliul Local, astfel încât să
se asigure recuperarea în 25 de ani a preţului de vânzare al terenului, în condiţii de piaţă, la
care se adaugă costul lucrărilor de infrastructură aferente. Aceasta se aprobă de asemenea
de către Consiliul Local.
Prin HCL nr.267/30.09.2004 s-a aprobat modul de calcul al nivelului minim al
redevenţei datorate pentru concesionarea terenurilor proprietate a municipiului Suceava
după cum urmează:
- de regulă de către serviciile de specialitate în baza fişei de evaluare
- sau, la propunerea comisiei de amenajare a teritoriului în baza unui raport de
evaluare întocmit de către un evaluator autorizat.
După aprobarea caietului de sarcini, concedentul va proceda la publicarea anunţului
publicitar privind organizarea şedinţei de licitaţie, declanşând astfel procedura de
concesionare.
În termen de 30 de zile de la data la care concedentul a informat ofertantul despre
acceptarea ofertei sale, va fi încheiat contractul de concesiune.
Concesionarea se încheie pe o durată ce nu va depăşi 49 de ani, începând cu data
încheierii contractului de concesiune, cu posibilitatea prelungirii pentru o perioadă egală
cu cel mult jumătate din durata sa iniţială. Durata concesionarii va fi aprobata de catre
Consiliul Local si se va stabili conform Regulamentului de Urbanism aprobat prin HCL nr.
179/2003.

IV. Consiliul Local hotărăşte asupra închirierii bunurilor aparţinând domeniului public
al municipiului. Închirierea se face prin licitaţie publică în condiţiile legii.
Contractul de închiriere va cuprinde clauze de natură să asigure exploatarea bunului
închiriat, potrivit specificului acestuia. Contractul de închiriere se va încheia cu orice
persoană fizică sau juridică, română sau străină, de către titularul dreptului de
proprietate.

V. Servituţile asupra bunurilor din domeniul public sunt valabile numai în măsura în
care aceste servituţi sunt compatibile cu uzul sau interesul public căruia îi sunt destinate
bunurile afectate.
Administrarea domeniului privat
Domeniul privat al municipiului este alcătuit din bunuri aflate în proprietatea lui şi care
nu fac parte din domeniul public. Asupra acestor bunuri, unitatea administrativ teritorială are
drept de proprietate privată.
Trecerea unui bun din domeniu public în domeniul privat se face prin hotărâre a
Consiliului Local.

I. Bunurile din domeniul privat pot fi date, după caz, în administrarea regiilor autonome
şi instituţiilor publice. Darea în administrare se realizează prin Hotărâre a Consiliului Local.
Titularul dreptului de administrare poate să posede, să folosească bunul şi să dispună de
acesta, în condiţiile actului prin care i-a fost dat bunul în administrare.
II. Consiliul Local poate da în folosinţă gratuită, pe termen limitat, bunuri mobile şi
imobile, proprietate privată, persoanelor juridice fără scop lucrativ, care desfăşoară activitate
de binefacere sau de utilitate publică ori serviciilor publice.
III. Consiliul Local hotărăşte asupra concesionării bunurilor ce aparţin domeniului
privat. Concesionarea se face prin licitaţie publică, organizată în condiţiile legii.
În conformitate cu prevederile Legii nr.50/1991 privind autorizarea construcţiilor,
republicată, modificată şi completată, terenurile aparţinând domeniului privat al unităţilor
administrativ-teritoriale, destinate construirii, pot fi vândute, concesionate ori închiriate prin
licitaţie publică, potrivit legii, în condiţiile respectării prevederilor documentaţiilor de urbanism
şi de amenajare a teritoriului, aprobate potrivit legii, în vederea realizării de către titular a
construcţiei.
Ca o excepţie, terenurile destinate construirii se pot concesiona fara licitatie publica,
cu plata taxei de redevenţă stabilite potrivit legii, ori pot fi date în folosinţă pe termen limitat,
după caz, in următoarele situaţii:

a) pentru realizarea de obiective de utilitate publică sau de binefacere, cu
caracter social, fara scop lucrativ, altele decât cele care se realizează de către colectivităţile
locale pe terenurile acestora
b) pentru realizarea de locuinţe de către Agenţia Naţională pentru Locuinţe, potrivit
legii;
c) pentru realizarea de locuinţe pentru tineri până la împlinirea vârstei de 35 de ani;
d) pentru strămutarea gospodăriilor afectate de dezastre, potrivit legii;
e) pentru extinderea construcţiilor pe terenuri alăturate, la cererea proprietarului, în
cazul în care vecinii nu au ori nu îşi exercită dreptul de preemţiune, dacă construcţiile sunt
realizate anterior în regim de concesionare, în conformitate cu prevederile art. 10, precum şi
dacă terenurile învecinate sunt improprii realizării de construcţii noi, independente datorită
suprafeţei şi dimensiunilor acestora;
f) pentru lucrări de protejare ori de punere în valoare a monumentelor istorice şi de
arhitectura, cu avizul comun al Ministerului Culturii şi Cultelor şi al Ministerului Lucrărilor
Publice, Transporturilor şi Locuinţei, atunci când terenul se află în zona de protecţie a
acestora.
Iniţiativa concesionării o poate avea concedentul sau orice investitor interesat.
Iniţierea concesionării are la bază un studiu de oportunitate, efectuat în prealabil de către
concedent. Studiul de oportunitate va fi aprobat prin Hotărâre a Consiliului Local.
Concesionarea se aprobă pe baza caietului de sarcini al concesiunii prin hotărâre a
Consiliului Local.
Concesionarea se realizează prin licitaţie publică sau prin negociere directă.
Procedura de negociere directă este aplicabilă în cazul în care licitaţia publică nu a condus la
desemnarea unui câştigător.
Limita minimă a preţului concesiunii se stabileşte de către Consiliul Local, astfel
încât să se asigure recuperarea în 25 de ani a preţului de vânzare al terenului, în condiţii de
piaţă, la care se adaugă costul lucrărilor de infrastructură aferente. Aceasta se aprobă de
asemenea de către Consiliul Local al Municipiului Suceava in conformitate cu prevederile
HCL nr.267/30.09.2004.
După aprobarea caietului de sarcini, concedentul va proceda la publicarea anunţului
publicitar privind organizarea şedinţei de licitaţie, declanşând astfel procedura de
concesionare.
În termen de 30 de zile de la data la care concedentul a informat ofertantul despre
acceptarea ofertei sale, va fi încheiat contractul de concesiune.
Concesionarea se încheie pe o durată ce nu va depăşi 49 de ani, începând cu data
încheierii contractului de concesiune, cu posibilitatea prelungirii pentru o perioadă egală
cu cel mult jumătate din durata sa iniţială. Durata concesionarii va fi aprobată de catre
Consiliul Local şi se va stabili conform Regulamentului de Urbanism aprobat prin HCL nr.
179/2003.
IV. Consiliul Local hotărăşte asupra închirierii bunurilor aparţinând domeniului privat
al municipiului. Închirierea se face prin licitaţie publică în condiţiile legii.
Contractul de închiriere va cuprinde clauze de natură să asigure exploatarea
bunului închiriat, potrivit specificului acestuia. Contractul de închiriere se va încheia cu
orice persoană fizică sau juridică, română sau străină, de către titularul dreptului de
proprietate.
V. Consiliul Local hotărăşte asupra vânzării bunurilor ce fac parte din domeniul privat.
Vânzarea, la fel ca şi concesionarea şi închirierea, se face prin licitaţie publică,
organizată în condiţiile legii.
În ceea ce priveşte spaţiile comerciale sau cele de prestări de servicii aflate în
administrarea Consiliilor Locale, acestea se pot vinde în conformitate cu prevederile Legii
nr.550/2002. Vânzarea spaţiilor comerciale, se face prin negociere directă sau prin licitaţie
publică cu strigare după caz.
Titularii contractelor de închiriere cu Primăria orasului Suceava, care nu au
restanţe la plata chiriei cel puţin 6 luni consecutive, şi care şi-au manifestat iniţiativa
cumpărării prin negociere directă printr-o solicitare scrisă au avut posibilitatea să negocieze
preţul vânzării-cumpărării şi apoi să încheie contractul de vânzare cumpărare.
Spaţiile ce nu au fost vândute prin procedura negocierii directe, pot fi vândute prin
licitaţie publică cu strigare.

În conformitate cu acelaşi act normativ, terenurile aferente spaţiilor comerciale se pot
vinde odată cu acestea, dacă este clarificată situaţia juridică a terenurilor şi dacă sunt
îndeplinite condiţiile legale. Terenurile proprietate publică, aferente spaţiilor ce se vând, se
vor atribui direct comparatorului printr-un contract de concesiune. Prin derogare de la
prevederile legii speciale, concesiunea se face prin negociere directă, fără întocmirea unui
studiu de oportunitate sau caiet de sarcini.
Spaţiile proprietate privată a orasului Suceava în care funcţionează unităţi
medicale precum şi cele în care se desfăşoară activităţi conexe actului medical, pot fi
vândute în baza OUG nr.110/14.07.2005. Terenul aferent spaţiului medical se va vinde odată
cu acesta daca este clarificată situaţia juridică şi dacă sunt îndeplinite condiţiile legale.
Terenurile a căror situaţie juridică se clarifică după data vânzării spaţiului medical, cu
excepţia celor care sunt proprietatea publica a statului sau a unităţii administrativ teritoriale
va fi vândut cumpărătorului spaţiului, la cererea acestuia, prin negociere directa.

De asemenea în conformitate cu prevederile Legii nr.50/1991 republicată, modificată
şi completată, terenurile, destinate construirii, pot fi vândute prin licitaţie publică, potrivit legii,
în condiţiile respectării prevederilor documentaţiilor de urbanism şi de amenajare a
teritoriului, aprobate potrivit legii, în vederea realizării de către titularul construcţiei.
Totodată, în conformitate cu prevederile HCL nr.35/27.02.2004 modificată prin HCL
nr.100/29.04.2004, proprietarii construcţiilor (case de locuit) şi care au în administrare teren
proprietate privată a municipiului Suceava cu destinaţie curţi sau grădini, au posibilitatea
cumpărării acestor parcele de teren. Cererile de cumpărare precum şi datele de identificare a
terenurilor vor fi supuse aprobării Consiliului Local al Municipiului Suceava.
Preţul de vânzare va fi stabilit în baza unui raport de evaluare întocmit de către un
evaluator autorizat şi va fi supus aprobării Consiliului Local. Achitarea contravalorii terenului
cumpărat va putea fi făcută integral la încheierea contractului de vânzare-cumpărare, sau cu
plata în rate anuale. Ratele anuale se vor eşalona pe o perioada de maxim 5 ani. În cazul în
care achitarea contravalorii se va face cu plata în rate, la încheierea contractului de vânzarecumpărare,
cumpărătorul va achita un avans de 25% din preţul terenului.

În conformitate cu aceeaşi hotărâre a deliberativului sucevean, proprietarii
construcţiilor cu alta destinaţie decât locuinţă, amplasate pe teren proprietate privată a
municipiului Suceava (cu excepţia construcţiilor provizorii şi a garajelor) au posibilitatea
cumpărării acestor parcele de teren. Cererile de cumpărare precum şi datele de identificare a
terenurilor vor fi supuse aprobării Consiliului Local al orasului Suceava. Preţul de
vânzare va fi stabilit în baza unui raport de evaluare întocmit de către un evaluator autorizat
şi va fi supus aprobării Consiliului Local. Achitarea contravalorii terenului cumpărat va fi
făcută integral la încheierea contractului de vânzare-cumpărare.
VI. Prin HCL nr.240/21.12.2001 s-a aprobat, de principiu, acordarea dreptului de
superficie asupra unor parcele de teren proprietate privata a orasului Suceava
proprietarilor de construcţii amplasate pe aceste parcele de teren. Dreptul de superficie se
acordă in schimbul plăţii unei îndemnizaţii anuale stabilită la nivelul unei redevenţe anuale ce
ar fi datorate în cazul în care terenul ar fi concesionat. Durata, suprafaţa şi sumele datorate
vor fi aprobate de către Consiliul Local al Municipiului Suceava.

SURSA : Primaria Municipiului Suceava

Content on this page requires a newer version of Adobe Flash Player.

Despre Orasul Suceava